12 august 2020

Explorarile lui Alexander von Humboldt (1769 – 1859)

Explorarile lui Alexander von Humboldt (1769 - 1859) 1

Spirit enciclopedic, vesnic in cautarea noului, explorator cu vocatie de geniu, germanul Alexander von Humboldt a fost considerat de catre critici, pe buna dreptate, un demn urmas al anticului Aristotel. In fapt, intr-o Europa marcata de razboaiele napoleoniene, Humboldt a fost singurul om capabil sa eclipseze prin realizarile sale, chiar daca intr-un cu totul alt domeniu, personalitatea covarsitoare a lui Napoleon Bonaparte. Chiar si astazi, la 250 de ani de la moartea sa, Alexander von Humboldt este privit ca unul dintre cei mai mari oameni de stiinta care au existat vreodata.

Vocatia lui s-a manifestat cu precadere de-a lungul celor cinci ani (1799 – 1804), in care a explorat o mare parte a Americii de Sud, a Mexicului, Cubei si a Statelor Unite ale Americii. Inarmat  cu o rigoare tipi prusaca si cu o rabdare de fier, Humboldt a reusit sa adune si sa clasifice, intr-un numar impresionant de volume, o parte importanta a florei, faunei, precum si a vestigatiilor arheologice din Lumea Noua, intr-o maniera considerata astazi drept primul model stiintific in adevaratul sens al cuvantului. Tot el a fost cel care, in 1804, a realizat primul recensamant, chiar daca rudimentar, al nativilor amerindieni din sudul Americii de Nord, estimand numarul acestora la aproximativ 6 milioane.

Perioada cuprinsa intre 1811 – 1818, il gaseste pe Alexander von Humboldt in cea mai lunga dintre expeditiile sale, cea din Rusia, atunci cand strabate circa 15.500 de kilometri in incercarea de a afla cat mai multe date despre o tara inca necunoscuta multora dintre contemporanii sai. El aprecia corect, pentru prima data, dimensiunile platoului Central-Asiatic si, spre satisfactia guvernului rus, descopera diamante in zona muntilor Urali. Von Humboldt s-a stins din viata la 6 mai 1859, la venerabila varsta de 89 de ani, lasand in urma sa una dintre cele mai ample si complete lucrari realizate vreodata in domeniul stiintelor naturale. Modelul urmat de el in clasificarea si catalogarea datelor obtinute in timpul expeditiilor s-a transformat cu timpul in tiparul stiintific folosit in astfel de ocazii.

Sursa: Ionut Popescu – Carte: Topuri Geografice

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: