Mecanizarea si automatizarea lucrarilor de asamblare

Mecanizarea unui proces de productie consta in inlocuirea muncii manuale cu mijloace tehnice (masini, mecanisme, aparate, instrumente etc.) pentru executarea unor operatii principale sau secundare, omului revenindu-i sarcinile de deservire, de reglare si de control al functionarii masinilor.

Dupa gradul de extindere, mecanizarea poate fi:

– simpla (partiala), care cuprinde numai o parte din numarul total al operatiilor procesului de productie;

– complexa (totala), care se refera la procesul de productie in ansamblu, toate operatiile executandu-se cu ajutorul mecanismelor si al masinilor, montate in ordinea succesiunii de realizare a procesului tehnologic..

In cadrul activitatii de montaj, mecanizarea simpla se realizeaza prin folosirea unor scule, instrumente, dispozitive si masini perfectionate, care usureaza sau inlocuiesc munca manuala, asigurand, in acelasi timp, o productivitate ridicata si o calitate buna a lucrarilor executate. Operatiile efectuate de mecanizarea simpla sunt operatiile principale, dar si cele auxiliare, ca, de exemplu, cele de pregatire sau de deservire.

Mecanizarea complexa se realizeaza prin introducerea liniilor mecanizate de asamblare, pe care se executa deopotriva lucrarile propriu-zise de montaj, dar si cele pregatitoare, auxiliare sau de incheiere.

Nivelul cel mai inalt al mecanizarii il constituie automatizarea, in cadrul careia se indeplinesc si functii de comanda, personalul de deservire avand atributia de a regla si supraveghea functionarea aparaturii si a sistemului de comanda.

Volumul de munca necesar efectuarii lucrarilor de asamblare in sectiile specializate se compune din mai multe elemente, a caror pondere este variabila in functie de felul si complexitatea produselor asamblate si catacterul seriei de fabricatie. Aceste elemente sunt:

– operatiile de pregatire, cuprinzand totalitatea operatiilor care se executa asupra pieselor sau a subansamblurilor componente, in vederea asigurarii unui montaj corect (operatii de ajustare, de sortare, de indoire a tevilor, de curatire a pieselor etc.);

– operatiile auxiliare, care ajuta la buna desfasurare a lucrarilor de montaj propriu-zis, ca, de exemplu, comanda si manevrarea instalatiilor de ridicat si transportat, incarcarea, descarcarea, rotirea subansamblurilor si ansamblului, incalzirea sau racirea pieselor etc.;

– operatiile de montare a subansamblurilor;

– operatiile de montare a ansamblurilor;

– operatiile de incheiere, ca, de exemplu, vopsirea, verificarea, reglarea, ambalarea, pregatirea ansamblului pentru transport etc.

Autor: Tehnologia asamblarii si montajului (I. Gheorghe, M. Voicu, I Paraschiv)

A fost articolul de ajutor?

3 / 0

%d blogeri au apreciat: