Problema deplasarii planetelor a fost rezolvata de teoria gravitatiei

Newton a fost primul fizician care a transformat ideea generala a gravitatiei universale intr-o teorie fizica pe care experimentul a confirmat-o.

In ce a constat problema? Trebuia explicat de ce planetele se misca dupa niste elipse care au focarul in Soare si de ce cuburile razelor orbitelor sunt proportionale cu patratele perioadelor de revolutie. Aceste relatii – „legile lui Kepler” – au fost gasite prin analiza observatiilor astronomice si au ramas neexplicate ani indelungati. Newton a demonstrat ca aceste legi sunt consecintele care decurg din presupunerea ca intre doua mase actioneaza o forta proportionala cu produsul maselor si invers proportionala cu patratul distanteidintre ele.

Dar chiar si dupa introducerea fortei gravitationale, pentru a obtine o explicatie cantitativa a miscarii planetelor, a fost nevoie sa se inlature o multime de dificultati matematice colosale pentru vremea aceea.

Pe langa traiectoriile eliptice ale planetelor, teoria a explicat si micile abateri de la aceasta lege de miscare, provocate de influenta corpurilor ceresti invecinate. Newton a calculat perturbatiile miscarii Lunii sub influenta Soarelui si a formulat teoria mareelor, pe care a explicat-o prin atractia lunara. Pentru toate acestea Newton a trebuit sa presupuna ca legile mecanicii, gasite de Galilei pentru corpurile de masa mica si deplasandu-se cu viteze mici, sunt aplicabile si corpurilor ceresti. Ipoteza s-a confirmat cu o mare precizie, prin nenumarate comparatii ale predictiunilor teoriei gravitatiei cu experimentul.

Newton, ca si multi alti oameni de stiinta ai vremii sale, a incercat sa explice gravitatiei prin miscarile eterului. Dar incercarile lui s-au soldat cu un esec; a fost nevoie e peste 200 de ani de dezvoltare a fizicii si matematicii pentru ca sa devina posibila aparitia teoriei lui Einstein, care leaga gravitatia de proprietatile geometrice ale spatiului. Conform acestei teorii, legile mecanicii obisnuite sunt incalcate in vecinatatea corpurilor masive si la viteze mari. Una dintre predictiunile noii teorii a gravitatiei a fost amintita mai inaite – este vorba despre miscarea orbitei lui Mercur. Experientele au confirmat si multe alte consecinte ale teoriei.

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: