Dezvoltarea prepuberala

Este cuprinsa intre 10-13 ani si este perioada care pare sa anunte modificarile pe care le va determina pubertatea in curand. Pana la aceasta varsta cresterea in inaltime si greutate se desfasoara armonios, toate organele interne se dezvolta normal, cu exceptia organelor genitale, parca adormite, care par a se desolidiza de ansamblul corpului. Odata cu depasirea varstei de 10-11 ani, deci cu inceperea etapei prepuberale, situatia se schimba:

– cresterea pana atunci armonioasa si neintrerupta (de la 1 an cate un cm si 1/4 kg pe luna), nu numai se incetineste, dar devine nearmonioasa si intamplatoare; dezechilibrul creat poate deveni caricatural, producand suferinte in amorul propriu al tinerilor;

– acumularea grasimilor, depozitarea lor sub piele, asociata cu stagnarea cresterii, pot face sa apara o falsa ingrasare, dar uneori poate apare si contrariul, adica o dezvoltare insuficienta a musculaturii la cei inalti, aparand astfel o falsa slabire alarmanta;

– la nivelul aparatului respirator se remarca o scadere simtitoare a frecventei miscarilor respiratorii de la 30 la 20 pe minut, iar tipul de respiratie se apropie de cel al adultilor, adica o respiratie toracica (cu pieptul) la baieti si toracoabdominala la fete;

– vocea intra si ea in schimbare, mai ales la baieti ca apoi sa se stabilizeze la adult.

Ansamblul transformarilor din aceasta perioada pot favoriza deformari ale scheletului, piciorului plat, dezechilibrul bazinului etc. In perioada prepuberala ingrijirea familiei este determinata de faptul ca, desi in sfera genitala nimic nu lasa sa se prevada izbucnirea pubertatii, se constata totusi incetinirea dezvoltarii generale. Pentru a ajuta la mobilizarea tuturor resurselor din aceasta perioada speciala, familia trebuie sa aiba in vedere trei obiective: copilul sa fie prevenit de transformarile psihologice si anatomice ce se vor produce, sa fie bine hranit si odihnit.

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

%d blogeri au apreciat: