Inceputul Epocii Moderne


Inceputul Epocii Moderne

Perioada Moderna timpurie incepe in jurul anului 1500, odata cu restructurarea si largirea viziunii globale care exista in Evul Mediu: In pofida evenimentelor de cotitura cu valoare de simbol, cum ar fi descoperirea Lumii Noi de catre Cristofor Columb (1492) si inceputul Reformei (1517), aceasta stranformare nu a avut loc abrupt, ci s-a produs treptat pe parcursul intregii perioade.

Umanismbsi Renastere:
Incepand cu sec. XIV, marii scriitori italieni Dante, Petrarca si Boccaccio folosesc modelul oferit de idealurile si eruditia carturarilor Antichitatii. Contrastand cu viziunea globala universala a Evului Mediu, umanistii (din cuvantul latin humanitas-umanitate) plaseaza omul in centrul conceptiei despre lume. Idealurile din perioada Renaissance (din limba franceza: Renastere) se construiesc din contactul cu invataturile si filozofia Antichitatii, fapt care duce la o noua independenta a stiintelor, la desprinderea filozofiei de dogma crestina si la o inflorire a artelor. Carturarii cosmopoliti, cum ar fi Erasm din Rotterdam, incearca sa uneasca umanismul cu pietate crestina, in timp ce de la curtea papala din Roma, arta renascentista is inovatiile sale se raspandesc in toata Europa.

Reforma, Contrareforma si statele-natiuni
Chiar inainte ca Martin Luther sa initieze Reforma, critica la adresa Bisericii din ce in ce mai laicizate si mai decazute in moravuri era tot mai virulenta. De exemplu, Jan Hus din Boemia era un reformator important, care insa a esuat din cauza rezistentei aristocratiei. Spre deosebire de el, in timpul razboaielor taranesti, Luther se declara de partea printilor, care, in schimb, sprijina Reforma in speranta ca-si vor spori puterea prin dezvoltarea bisericilor nationale. Lumea catolica raspunde Reformei cu o reinnoire interna a bisericii. Un agent important al acestui proces a fost Ordinul iezuit fondat in 1534 de catre calugarul spaniol Ignatiu de Loyola si confirmat de papa Paul III. Ordinul iezuit a derulat o activitate misionara si a combatut miscarile eretice. De asemenea, a coordonat dezvoltarea sistemului educational catolic. Contrareforma s-a bazat pe redefinirea catolicismului, in cadrul Conciliului de la Trent care a stabilit principiile credintei catolice, la fel cum Confesiunea de la Augsburg a pus bazele credintei protestante.

Inventii di descoperiri:
Raspandirea rapida a Reformei a fost facilitata de inventarea tiparului, in anul 1445, de catre Johann Gutenberg. Astfel, comunicarea ideilor noi a fost mult facilitata si accelerata, fiind tiparite scrieri cu tiraje mari, carea puteau fi raspandite oriunde. Descoperirile din domeniul stiintelor naturale, cum ar fi cea a universului heliocentric a lui Copernic, in 1597, au revolutionat viziunea asupra lumii. Setea de descoperiri si cautarea unor noi cai comerciale contribuie la aparitia exploratorilor si a calatorilor pe mare. In sec. xv, cautarea cailor maritime spre India ii face pe portughezi sa navigheze in jurul Africii; in 1492, Cristofor Columb a debarcat in America, intre 1520-1521, Magellan a facut prima calatorie in jurul lumii. La inceputul comertului mondial si al colonialismului, statele europene si-au stabilit hegemonia in multe parti ale lumii. Insa una dintre urmarile nefaste ale acestei hegemonii a fost alterarea si distrugerea a numeroase culturi si subjugarea multor milioane de oameni, care au fost transformati in sclavi. Cu toate acestea, descoperirea noilor societati a dus la fascinatia pentru extoci, mai ales pentru culturile Persiei, Chinei si Imperiului Otoman. In secolele XVII-XVIII, in Europa au fost aduse lemente ale acestor culturi. In Imperiul Otoman, in Persia, in India Marilor Moguli si in China dinastiei Manchu, state care se aflau pe culmile puterii si prosperitatii in secolele XVI-XVIII, nu au avut loc conflicte importante cu europenii, incursiunile acestora fiind tratate cu o oarecare indiferenta.

Absolutism si uluminism:
In perioada moderna timpurie, absolutismul (concentrarea in mainile printilor a puterii nedivizate) a devenit forma de guvernare a multor state. Aceasta se baza pe teoriile formulate in secolele XVI-XVII de catre filozofi politici, precum Niccolò Machiavelli, Jean Bodin si Thomas Hobbes. In aceste tratate sunt dezvoltate concepte cum ar fi raison d’etat (ratiunea de stat) si suveranitatea absoluta a conducatorului. Instrumentele principale ale puterii printilor absolutisti erau armata si birocratia administrativa care raspundea doar in fata monarhului.

O forma particulara de absolutism a aparut in combinatie cu iluminismul sec. XVIII, forma care incearca sa aplice in toata societatea atat umanismul, cat si descoperirile filozofice si stiintifice ale sec. XVII. Inca in sec. XVII, carturari ca René Descartes, John Locke, Boruch de Spinoza si Gottfried Wilhelm Leibniz gasisera metode de eliberare a gandirii de sub dogma religioasa. Oameni de stiinta ca Galileo Galilei si Isaac Newton au conturat o noua viziune asupra lumii, bazata pe cunostiintele obisnuite prin descoperirile stiintifice. Marii filozofi iluminati ai sec. XVIII, Montesquieu si Voltaire, au promovat libertatea spiritului si a religiei si separarea stiintei de doctrina religioasa. De asemenea, au cerut o revizuire a metodelor de guvernare, care sa porneasca de la ratiune si de la o imagine asupra omului, care sa se bazeze pe egalitatea dintre persoane. Filozofii Jean-Jacques Rousseau si Immanuel Kant au atacat absolutismul prin critici la adresa politicilor si institutiilor Statului si mai ales a Bisericii.

Printii absolutisti iluminati au profitat de structurile deja prezente ale Bisericii si Statului pentru a-si atinge scopul: binele Statului si bunastarea supusilor. Astfel centralizarea Statului se accentua, in timp ce influenta Bisericii, mai ales in scoala si in sistemele de educatie, se diminua. Insa, chiar si monarhii interesati de reforma, cum au fost regele Frederic cel Mare al Prusiei sau imparatul Iosif II, nu erau pregatiti sa-si lase supusii, mai ales burghezia care era in plina ascensiune sociala, sa participe la viata politica a tarilor pe care le conduceau. De exemplu, impartirea puterilor ceruta de filozofii iluministi nu a fost realizata niciodata.

Ascensiunea burgheziei:
Umanismul si reforma au influentat modul de gandire al clasei de mijloc a Europei, care se imbogatise in capitalismul timpuriu. Bogatia lor a adus acestei noi clase respect si o pozitie influenta in societate. Pentru a contrabalansa puterea printilor si a Bisericii, conducatorii absolutisti s-au reorientat catre burghezie. Avand acces la studii universitare, multi reprezentanti ai clasei de mijloc au reusit sa obtina functii in stat. In economia statului au fost promovate comertul si afacerile, coordonate de burghezie. De asemenea, ea a inceput sa se impuna si in viata culturala. In ciua acestui fapt, burghezia (numele recunoscut al clasei de mijloc) nu avea acces la procesele politice de luare a deciziilor. Conflictele generate de aceasta contradictie au culminat cu Revolutia Franceza din 1789, care, impreuna cu Declaratia de Independenta a Americii, cu Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului, adoptata la 26 august 1789 in Franta, au marcat inceputul „Perioadei Burgheze” si venirea la putere a clasei de mijloc.

Sursa: Marea istorie ilustrata a lumii, Litera international



Categorii:Artă, Cultură şi Literatură, Geografie, Istorie, Spaţiu, Stiinţă

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: