Structura Imperiului Incas si cucerirea populatiei

Imperiului Incas

Administratia Imperiului Incas supraveghea colectivismul agrar, insa pasivitatea maselor si razboiul fratricid faciliteaza cucerirea rapida a acestei civilizatii de catre spanioli.

In societatea incasa, pamantul apartine comunitatii satului, care aloca anumite arii de teren arabil fiecarei familii, in functie de dimensiunea acesteia. Fiecare familie putea trai din productie, insa comunitatii i se cerea sa plateasca dari pentru sprijinul conducatorului, al preotilor si al constructiilor locale. De asemenea, fiecare persoana trebuie sa cultive campurile comunitatii pentru sustinerea batranilor, bolnavilor si celor care nu puteau munci. Padurile si pasunile erau folosite in comun de membrii comunitatii, insa casele si fermele erau proprietatile private ale familiilor. Surplusurile din recolte erau trimise silozurilor centrale, unde erau depozitate pentru timpuri de foamete. Productivitatea agricola se dezvolta cu ajutorul sistemelor de terasare si de irigare si prin utilizarea de fertilizatori, mai ales guano. Cresterea animalelor, indeosebi a lamelor, si pescuitul de-a lungul coastelor contribuie de asemenea in mod semnificativ la dezvoltarea economiei incase. Conducatorul se bucura de o autoritate absoluta care nu poate fi pusa la indoaiala, considerandu-se de provenienta divina, si aceasta poate fi cauza a slabirii structurii de stat, inlesnind cucerirea spaniola.

In 1527, Huayna Capac moare fara sa desemneze un succesor. Atat fiul sau mai mare Huáscar, de la Cuzco, cat si fiul sau preferat, Atahualpa, de la Quito, pretind tronul, dand nastere unui razboi fratricid care slabeste puternic imperiul. Spaniolii condusi de Francisco Pizarro profita de lupta dintre ei pentru a cuceri Imperiul Incas. La inceput, acestia il sustin pe Atahualpa, care iese victorios dupa ce ostirile sale il captureaza si il ucid pe Huáscar in 1532. Insa Pizarro il intemniteaza apoi pe Atahualpa in 1553 si il executa prin spanzurare, lasand statul fara nici un incas sapai si, astfel, la voia intamplarii. Pana in 1539, spaniolii cuceresc cea mai mare parte a Imperiului Incas.

Rezistenta continua dupa 1535 in provinciile de granita Vilcabamba, conduse de un membru al fostei familii conducatoare, Manco Capac II, pe care spaniolii insisi il instalasera in 1533. Acesta este asasinat in 1544, insa regiunea Vilcabamba continua sa reziste spaniolilor pana in 1572. Ultima rebeliune a incasilor, care incercasera sa restabileasca religia, esueaza in 1565. In ciuda reprimarii ei, cultura incasa supravietuieste.

Sursa: Marea istorie ilustrata a lumii, Litera international

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

%d blogeri au apreciat: