Opera lui Grigore Alexandrescu


Grigore Alexandrescu

Opera lui Grigore Alexandrescu are un continut variat. Ea cuprinde poezii lirice: meditatia, elegii, satire, epistole. Nici poeziile epice nu lipsesc din scrierile poetului. Specia preferata este fabula. Cu toate acestea Alexandrescu a compus si unele balade: Cainele soldatului, Ucigasul fara voie.

In proza Alexandrescu scrie, cu prilejul vizitei pe care a facut-o in Oltenia cu prietenul sau Ion Ghica, Memorial de calatorie.

In opera lui Grigore Alexandrescu, romantismul si clasicismul coexista. Meditatiile, lirica patriotica si cea erotica sunt romantice. Fabulele, satirele, epistolele sunt clasice.

Unele poezii ale lui Grigore Alexandrescu se resimt de influenta preromantismului si a romantismului contemplativ, melancolic.

Adio. La Targoviste aduce un suflu de tristete. Pe ruinele Targovistei, poetul mediteaza la gloria trecatoare a tuturor lucrurilor omenesti. Faima vechii cetati de scaun a pierit, asa cum a trecut si cea a orasului sirian Palmira, distrus de Aurelian in 273 e.n., sau cea a Romei.

In ultima parte a poeziei, Alexandrescu este coplesit de amintiri. Viata lui trista de copil orfan ii apare in fata ochilor si il determina sa reflecteze asupra mortii. Aceasta parte a poeziei este scrisa sub influenta romanticului francez Lamartine si a poetului roman Vasile Carlova. Tot sub influenta lui Lamartine este scrisa si poezia Meditatia.

Poetul paraseste insa curand aceasta atitudine melancolica, depresiva, caracteristica elegiilor din prima perioada a activitatii sale, fiind inlocuita cu un romantism militant, activ, ce vibreaza de un puternic sentiment patriotic.

Poezii ca Anul 1840, Rasaritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Dragasani, Umbra lui Mircea. La Cozia sunt elecvente in aceasta privinta.

Lirica patriotica

In lirica lui Grigore Alexandrescu, un loc important este detinut de poeziile cu teme din istoria nationala. In Rasaritul lunei. La Tismana este evocat eroismul ostasilor lui Basarab I, care in 1330 au infrant la Posada armata lui Carol Robert. Poetul este cuprins de indignare la gandul ca urmasii acestor luptatori isi castiga hrana in dureri, stropind pamantul cu sudoarea fruntii lor.

In Mormintele. La Dragasani Grigore Alexandrescu deplange soarta eteristilor, care, luptand pentru libertatea patriei lor, au cazut eroic pe pamantul tarii noastre. In felul acesta, Grigore Alexandrescu extinde ideea luptei pentru libertate, cuprinzand in sfera ei si lupta altor popoare impotriva dominatiei otomane.

Cea mai mare realizare dintre poeziile de evocare istorica este Umbra lui Mircea. La Cozia.

Poezia de critica sociala

Orientandu-se spre clasicism si avand ca model pe Boileau, in epistole si satire, si pe La Fontaine sau Florian, in fabule, poezia sociala a lui Grigore Alexandrescu este originala in continutul ei. Toate aspectele negative ale societatii din perioada lui Alexandrescu, abuzurile reprezentantilor oranduirii feudale, demagogia patriotarda a liberalilor, lipsa de cultura a claselor conducatoare, superficialitatea tineretului, venalitatea judecatorilor etc. sunt surprinse cu un neobosit spirit critic. Interesul este sporit printr-o prezentare sugestiva, antrenanta.

Capodopera literaturii de critica sociala a lui Grigore Alexandrescu este Satira. Duhul meu.

Fabula

Grigore Alexandrescu ramane cel mai de seama reprezentant al fabulei in literatura noastra. Unele din fabulele lui sunt traduceri din La Fontaine (Catarul ce-si lauda nobilitatea, Magarul rasfatat) si Florian (Privighetoarea si paunul, Vulpoiul predicator, Papagalul si celelalte pasari). Dar Alexandrescu creeaza multe fabule originale: Cainele izgonit, Privighetoarea in colivie, Boul si vitelul, Mierla si bufnita, Pisica salbatica si tigrul, Iepurele, ogarul si copoiul, Corbii si barza etc.

In fabula, originalitatea nu consta numai in noutatea temei, ci in puterea de adaptare a acesteia la realitatile locale. In acest sens, sunt originale si fabulele Privighetoarea si magarul (dupa Kralov), Toporul si tadurea (dupa fabula lui La Fontaine Padurea si taietorul de lemne), Dreptatea leului (La Fontaine: Animalele bolnave de ciuma) etc.

Abuzurile monarhului si ale marilor dregatori, caracterul justitiei feudale, pentru care numai cei puternici au dreptate, apar evident in fabule ca: Dreptatea leului, Elefantul etc. Demagogia burgheza, inselarea maselor cu fraze sforaitoare constituie tema fabulelor: Vulpea liberala, Vulpoiul predicator, Uliul si gainele, Cainele si catelul.

Conceptia burgheza despre egalitate, meschinaria ce se ascunde in dosul vorbelor umflate sunt dezvaluite cu subtila ironie in Cainele si catelul. Cuvantarea dulaului Samson este tipic demagogica. El se declara adeptul teoriilor egalitare si se revolta impotriva animalelor cu pretentii aristocrate: leii, ursii, lupii. Dialogul cu Samurache scoate in relief esenta conceptiei oratorului. El vrea egalitate, dar nu pentru catei.

Boul si vitelul demasca parvenitismul. Vitelul este dat afara de unchiul sau, care, ajuns in post mare, nu-si mai cunoaste ruda saraca.

Fabulele lui Grigore Alexandrescu oglindesc o epoca plina de contradictii. Boierimea isi traia declinul politic, burghezia se pregatea sa-i ia locul.

Scrisa in perioada 1839-1841. fabula Toporul si padurea reflecta o stare de spirit existenta in unele paturi sociale inainte de revolutia de la 1848.

Sursa: Viorel Alecu, Alexsndru Piru, Vladimir Dogaru, Literatura romana – Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1969



Categorii:Artă, Cultură şi Literatură

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d blogeri au apreciat asta: