Opera lui Costache Negruzzi

Opera lui Costache Negruzzi

Scrierile publicate de C. Negruzzi in periodicele vremii: Albina romaneasca, Curierul de ambe sexe, Foaie pentru minte, inima si literatura, Dacia Literara, Propasirea etc. au fost adunate in 1857 in volumul intitulat Pacatele tineretelor.

Acest volum cuprinde atat poezii cat si lucrari in proza, opere originale si traduceri. Scrierile publicate in acest volum sunt impartite de autor in patru cicluri.

Primul ciclu, Amintiri de junete, cuprinde schita Cum am invatat romaneste, nuvele romantice: Zoe, O alergare de cai etc.

In ciclul al doilea, Fragmente istorice, se gasesc scrieri inspirate din cronicele si legendele Moldovei: Aprodul Purice, primul poem eroic in literatura romana, Alexandru Lapusneanul, Sobieski si romanii, Regele Poloniei si domnul Moldovei.

Neghina si palamida, al treilea ciclu, contine poezii. Cele mai multe dintre acestea sunt prelucrari (Potopul, Melancolie, Gelozie) si traduceri.

In sfarsit, al patrulea ciclu, Negru pe alb, contine treizeci de „scrisori la un prietin„.

Cele mai valoroase scrieri ale lui Costache Negruzzi sunt cele cu subiect istoric.

Ca pe multi scriitori ai epocii, problemele limbii romane l-au preocupat si pe C. Negruzzi.

Un numar de patru scrisori (XIV, XV, XVI si XVII), fiecare dintre ele purtand titlul de Critica, trateaza astfel de teme.

In aceste schite, ocupandu-se de aspecte ce prin natura lor sunt aride, Negruzzi stie sa fie atractiv, interesant.

Scrierea limbii romane cu alfabetul chirilic, adaptarea acestui alfabet la nevoile limbii noastre, reducerea slovelor pe care o efectuase inca Heliade Radulescu in gramatica sa din 1828 si necesitatea folosirii neologismelor sunt principalele probleme de care se ocupa Negruzzi in scrisorile amintite.

Preocuparea lui Negruzzi pentru problemele de limba apare si in corespondenta sa cu Heliade Radulescu, Gheorghe Asachi etc. Negruzzi a sustinut parerile lui Heliade din prima faza a activitatii sale, cand acesta era partizanul ortografiei fonetice. De indata ce Heliade Radulescu a cazut in mania italienismului, Negruzzi s-a desolidarizat si l-a combatut.

Descoperirea creatiilor folclorice, studierea si folosirea lor ca sursa a unor opere literare originale constituie o preocupare insemnata a scriitorilor grupati in jurul Daciei literare.

Scrisoarea XII (Pacala si Tandala) este o culegere de proverbe grupate pe teme si incadrate ingenios intr-un inceput de basm plin de umor popular.

Sistemul gruparii proverbelor pe teme dupa continutul lor moral va fi folosit si de Anton Pann in Povestea vorbei.

In articolul Cantece populare a Moldovei, Negruzzi arata ca „fiestecare tara are cantecele sale, a caror muzica si poezie sunt potrivite cu firea pamantului sau si a caracterului ei„. Negruzzi da exemple de cantece istorice, religioase, de dragoste, de nunta si de codru sau voinicesti, evocand, in cadrul acestora din urma, figuri de vestiti haiduci ca Vasile cel Mare si Bujor (de Vasile cel Mare va vorbi Mihail Sadoveanu in Hanul Ancutei).

In dezvoltarea poeziei romanesti, C. Negruzzi este un deschizator de drumuri care atinge, inca de la inceput, cateva culmi. Unele schite din Negru pe alb sunt modele de neintrecut, iar Alexandru Lapusneanul, capodopera sa, elogiata si M. Eminescu, este prima nuvela istorica din literatura noastra.

Ca in opera multor scriitori contemporani, in opera lui C. Negruzzi sunt predominante aspectele romantice: Zoe, O alergare de cai, Alexandru Lapusneanul etc., care coexista cu cele clasice din Negru pe alb.

Nu poate fi neglijata activitatea scriitorului legata de crearea repertoriului dramatic in limba romana, chiar daca avem de-a face mai mult cu prelucrari, adaptari si traduceri decat cu lucrari originale.

C. Negruzzi aduce o contributie importanta la dezvoltarea limbii literare romane. Utilizarea arhaismelor atunci cand este necesara prezentarea culorii locale, ca in Fragmente istorice, alaturi de folosirea rationala a neologismelor, pentru care militeaza in Scrisoarea XIV, constituie un merit incontestabil al scriitorului moldovean.

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

%d blogeri au apreciat: