Viata si opera lui Alecu Russo (1819 – 1859)


Alecu Russo

Alecu Russo s-a nascut in 1819 la Chisinau. Dupa cum povesteste scriitorul insusi in Amintirile sale, publicate in 1855, copilaria si-a petrecut-o intr-un „sat frumos raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bacului„, in Strajeni. Aici a auzit el intai de Ileana Cosanzeana, de lupte si navaliri, de haiducii Novaci si Codreni, de faptele vitejesti ale trecutului si de razbunarile poporului asuprit. Codrii Bacului fiind „o asezare de aparare” impotriva ciocoilor.

La varsta de zece ani, dupa ce invatase mai intai cu un dascal grec, Alecu Russo este trimis la studii in Elvetia, insusindu-si temeinic limba franceza si in parte si limba germana. A facut si studii practice la o casa de comert turceasca din Viena. Intors in tara in 1836, sta catva timp la Iasi, vechea capitala a Moldovei. Vara ia drumul muntilor, impreuna cu Vasile Alecsandri si altii, atras de frumusetile salbatice ale naturii, de Piatra teiului, de Stanca corbului, de oameni si de cantecele batranesti. Ca rezultat al sederii in Iasi si al excursiilor in munti, scrie, in limba franceza, primele sale incercari literare: La Pierre du tilleul, Le Rocher du corbeau, Jassy et ses habitants en 1840, iar in limba romana, articolul Studii nationale, cuprinzand povestiri despre haiduci, „aparatori meniti a restabili cumpana dreotatii„.

In 1841 scriitorul functioneaza la o judecatorie din Piatra. Destituit in 1844. Alecu Russo revine la Iasi, atras de atmosfera culturala prerevolutionara, in care se inregimenteaza cu entuziasm. Peste doi ani, in 1846, i se reprezenta la Teatrul National comedia-vodevil intr-un act Bacalia ambitioasa si drama-farsa intr-un act Jignicerul Vadra sau Provincialul la Teatrul National. Piesele nu s-au tiparit si manuscrisele s-au pierdut, stim insa din insemnarile scriitorului si dintr-o cronica dramatica din Albina romaneasca, la care autorul a raspuns prin articolul Critica criticii, ca erau indreptate impotriva boierimii retrograde si a ciocoimii.

O luna si mai bine de zile cat a stat la Manastirea Soveja, Russo a redactat un jurnal in limba franceza, Sauvégea, si a descoperit balada populara Miorita, pe care i-a comunicat-o lui V. Alecsandri.

Desi nu se afla printre semnatarii proclamatiei intocmite dupa intrunirea de la Hotelul Petersburg din Iasi si lansata la 28 martie 1848, Alecu Russo a participat la miscarea revolutionara din Moldova, caci dupa inabusirea revolutiei a fost nevoit sa ia drumul pribegiei. Merge la Viena unde il intalneste pe Balcescu, dupa care vine la Bucuresti cu gandul de a patrunde in Moldova si a relua actiunile revolutionare, lucru ce n-a fost cu putinta. In schimb, la 3 mai 1848, Russo ia parte la marea adunare de pe Campia Libertatii de langa Blaj.

Emigrantii moldoveni se intalnesc apoi la Brasov, unde V. Alecsandri redacteaza Printipiile noastre pentru reformarea patriei (12/24 mai 1848) si Proclamatia partidului national catre romani (1 iunie 1848). Amandoua semnate si de Alecu Russo.

In tot acest timp, activitatea revolutionara a lui Alecu Russo este febrila. Participa la cea de-a doua adunare a revolutionarilor banateni, condusi de Eftimie Murgu, la Lugoj.

In drumul spre Cluj, Russo este arestat la Dej si dus la Cluj, unde sta aproape doua luni in inchisoare ca „suspect”, pana ce, eliberat in urma protestelor prietenilor sai, ajunge in Bucovina si dupa un popas de alte doua luni si jumatate la mosia lui Eudoxiu Hurmuzachi, sediul refugiatilor revolutiei moldovene, pleaca la Paris, unde va ramane pana in 1851. Desigur ca Russo s-a incadrat in miscarea de regrupare a fortelor revolutionare initiata la Paris de N. Balcescu. In orice caz, poemul Cantarea Romaniei, aparut in revista emigratiei, Romania viitoare, reprezinta contributia lui Alecu Russo la lupta de eliberare nationala dusa de patriotii romani dupa inabusirea revolutiei de la 1848.

Intors in tara in 1851, Alecu Russo intra in randul avocatilor, a „vechililor”, cum se numeau acestia pe atunci in Iasi. Viata sa agitata, lipsita de mijloace materiale, l-a impiedicat sa se ocupa mai mult de literatura, cum poate ar fi dorit. Mai tot ce a inceput in aceasta epoca a ramas neterminat. De pilda, Studie moldovana si cele doua lucrari mai intinse in Romania literara, revista lui Vasile Alecsandri, Cugetari (1855) si Amintiri (1855).

Opera:

Alecu Russo a inceput sa scrie in limba franceza la varsta de 20 de ani, dar a publicat numai in limba romana intre 1846 si 1856 si numai in reviste, avand de gand sa-si termine scrierile sale si sa revina asupra lor, lucru pentru care nu a mai avut ragaz. Activitatea cea mai importanta a desfasurat-o in anul 1855 la revista Romania literara a lui Vasile Alecsandri. Aici au aparut Cugetarile, Amintirile si poemul Cantarea Romaniei.

Memorialist interesant in Amintiri, Alecu Russo s-a facut cunoscut mai mult ca polemist impotriva exagerarilor curentului latinist si ca autor al poemului patriotic revolutionar Cantarea Romaniei. Trebuie amintit insa si rolul sau de indrumator in teatru, in critica literara, in folclor. El a atras atentia asupra importantei literaturii originale, de caracter specific national, recomandand scriitorilor sa se inspire din trecutul de lupta al poporului nostru si din literatura de circulatie.

Poemul Cantarea Romaniei a avut un larg ecou printre contemporani, mai intai prin excelenta versiune a lui N. Balcescu. In 1858, D. Bolintineanu incearca o traducere in versuri a poemului, atras de continutul lui patriotic, fara a putea da un echivalent.

Sursa: Viorel Alecu, Alexsndru Piru, Vladimir Dogaru, Literatura romana – Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1969



Categorii:Artă, Cultură şi Literatură

Etichete:, , , , , , , , , , , ,

2 răspunsuri

Trackback-uri

  1. S-a întâmplat în 5 februarie 1859 - Jurnal Spiritual
  2. S-a întâmplat în 5 februarie 1859 - ..:: Radio Jurnal Spiritual ::..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: