Viata lui Vasile Alecsandri (1818 – 1890)

Sending
User Review
0 (0 votes)

Vasile Alecsandri

In literatura secolului al XIX-lea, scriitorul cu opera cea mai bogata si variata este Vasile Alecsandri, nascut in iunie 1818.

Intamplarile copilariei fericite sunt povestite intr-o scrisoare catre Ion Ghica, in care este evocata figura lui Vasile Porojan, fiu de rob tigan, istet tovaras de joaca, mester neintrecut in confectionarea si inaltarea zmeilor.

Intaiul dascal i-a fost calugarul maramuresean Gherman Vida, cel care purtase peste munti, in traista, un manuscris al cronicii lui Sincai. Calugarul locuia in casa Alecsandri, unde venea sa ia lectii si Mihail Kogalniceanu. De aici, tinerii trec in 1828 la pensionul francezului Cuénim, ce se afla in marginea lasilor.

In 1834, Vasile Alecsandri pleaca la Paris intr-un grup de tineri din care faceau parte, printre altii, Alexandru Cuza, viitorul domn, si pictorul Ion Negulici. Aici se imprieteneste cu Ion Ghica si ceilalti tineri munteni veniti la studii in capitala Frantei. Alecsandri studiaza, pe rand, medicina si dreptul, care nu-l atrag. Frecventeaza, in schimb, teatrele si incepe, inca de atunci, sa scrie in limba franceza.

In 1839 se intoarce in tara. Sosit la Iasi, Vasile Alecsandri intra in viata publica. Este numit de domnitor „seful mesei pensiilor„.

In vara anului 1842 Vasile Alecsandri calatoreste prin Muntii Moldovei. Cu acest prilej descopera frumusetile poeziei populare, despre care citise articole in Dacia literara si despre care discutase cu Negruzzi, Kogalniceanu, Russo.

Primind directia teatrului din Iasi (1840), impreuna cu M. Kogalniceanu si C. Negruzzi, scriitorul isi da seama de necesitatea intocmirii unui repertoriu national:

In Iorgu de la Sadagura, prima sa piesa originala, critica pe cei care dispretuiau tot ce este national: „limba, obiceiuri, distractii, pana si Moldova insasi”.

Vasile Alecsandri a avut un rol important in miscarea revolutionara din martie 1848 de la Iasi. El a participat direct la evenimente, dupa unii a redactat singur petitia catre Mihail Sturdza. In aceste momente de avant patriotic, Alecsandri compune poezia Desteptarea Romaniei, cu caracter revolutionar si unionist.

Dupa infrangerea miscarii, Alecsandri se indreapta spre Hangu, apoi trece muntii in Transilvania. La Brasov, unde se stabileste, Alecsandri publica brosura intitulata: In numele Moldovei, a omenirii si a lui Dumnezeu, in care protesteaza impotriva samavolniciilor de care s-a folosit Mihail Sturdza pentru a tine Moldova in lanturi si intunecime. Moldovenii aflatu in Brasov alcatuiesc doua acte de mare insemnatate: o proclamatie impotriva lui Mihail Sturdza si un program de revendicari, Printipiile noastre pentru reformarea patriei. Din Brasov Alecsandri pleaca la Cernauti si de aici in Franta.

Reintors in tara, poetul isi consacra din nou activitatea marilor evenimente politice.

In 1855 apare revista Romania literara, continuatoarea traditiilot Daciei literare. Cea mai importanta preocupare a revistei a fost propagarea ideii unirii. In paginile ei au publicat: Alecsandri, Bolintineanu, C. Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Al. Odobescu si altii.

Dupa Unirea Principatelor, poetul devine ministru de externe sub Cuza si agent diplomatic in Occident.

Eroismul soldatilor si ofiterilor romani in Razboiul pentru Independenta este elogiat in culegerea de poezii Ostasii nostri. Astfel, Alecsandri poate fi socotit rapsodul tuturor marilor evenimente din timpul vietii sale.

Restul zilelor, Alecsandri si le petrece intre calatoriile frecvente in capitala Frantei si izolarea voluntara la Mircesti, unde are ragazul sa scrie cea mai mare parte a operelor din aceasta perioada.

In ultimii ani ai vietii, poetul se bucura de un prestigiu literar unanim recunoscut. El este regele poeziei, asa cum il caracterizeaza Eminescu in Epigonii:

S-acel rege-al poeziei, vecinic tanar si ferice…

Vasile Alecsandri a murit la Mircesti in august 1890.

Sursa: Viorel Alecu, Alexsndru Piru, Vladimir Dogaru, Literatura romana – Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1969

No Comments

Lasă un comentariu