Istoria Oradei – locuri, oameni, amintiri

Istoria Oradei

Istoria Oradei, unul dintre orasele cele mai vechi de la frontiera de apus a spatiului romanesc, impresioneaza deopotriva prin vechimea sa (prima atestare dateaza din cursul anului 1113), prin evenimentele politice si militare care i-au marcat existenta, prin sirul aproape neintrerupt de calamitati care s-au revarsat asupra-i, precum si prin multimea locurilor si spatiilor din incinta sa, care, din felurite motive, prezinta un interes aparte din punct de vedere al istoriei spiritualitatii, sensibilitatilor, arhitecturii civile, religioase si militare etc.

In aceeasi ordine de idei, Oradea a fost locul pe care ilustre capete incoronate si inalti prelati l-au ales pentru a-si odihni ramasitele lor pamantesti. Din noianul acestora se detaseaza, evident, Ladislau I (sanctificat in 1192 si devenit Ladislau I cel Sfant), al carui mormant, adapostit in catedrala din interiorul cetatii, va deveni nu doar un important loc de pelerinaj, ci si de judecata prin obiceiul prestarii de juramint in fata acestuia, considerat ca un garant al unei drepte judecati.

In vecintatatea sa, cateva secole mai tarziu, a ales sa-si aseze mormantul si Sigismund de Luxemburg, ilustra figura a politicii europene de la sfarsitul secolului al XIV-lea si prima parte a celui urmator, rege al Ungariei, Croatiei, Boemiei si Germaniei, imparat romano-german, initiatorul cruciadei din 1396 finalizate prin confruntarea dramatica de la Nicopole si organizatorul conciliului de la Konstanz menit a combate husismul (1414-1418).

Oradea a fost apoi locul unde activa o vreme vestitul astronom Georg Peuerbach si unde acesta va pune bazele unui observator astronomic, unul dintre cele mai vechi din spatiul european, si al efectuarii unor observatii si calcule privind eclipsele de luna, multe dintre acestea avand un caracter de pionierat.

Numeroase au fost apoi personalitatile care intr-un fel sau altul si-au pus pecetea asupra destinelor orasului, imbogatindu-i istoria, patrimoniul, zestrea arhitecturala etc. Alaturi de Ladislau I si de Sigismund de Luxemburg (acesta va petrece, de altfel, Pastele anului 1412 in cetate, alaturi de Vladislav Iagello), si alte capete incoronate isi vor lega activitatea de aceasta urbe: Andrei al II-lea, Stefan al II-lea cel Sfant, Ladislav al IV-lea Cumanul, reginele Maria si Beatrix, Matei Corvin, Ioan Sigismund, Sigismund Báthory (nascut chiar in palatul episcopal din cetate), Gabriel Báthory (acesta va fi chiar ucis in vecinatatea acesteia), Gabriel Bethlen Gheorghe Rákóczi I, Gheorghe Rákóczi al II-lea etc.

Lungii liste de capi politici i se adauga cea a inaltilor prelati: Demetrius, Andrea Scolari, Giovani de Curzola, Giovani de Dominis da Arbe, Ioan Vitéz, Thurzó Zsigmond, Ioan Filipecz etc. Ii urmeaza numerosi oameni de cultura, artisti sau savanti care s-au nascut ori au activat pentru o vreme aici: Jeronimus de Sancto Miniato, Grigore de Sanok, Nicolaus Lassocki, Podocathoro, Nicolaus Machinensis (ultimii patru au format un adevarat „Literarum asylum” la curtea apiscopului Ioan Vitéz), Nicolae Olahus, Emanuil Gojdu, Iosif Vulcan, Ady Endre etc. Legaturile stranse ale acestuia din urma cu Oradea (prin activitatea sa de poet, jurnalist, prin prietenii sai de aici) au determinat organizarea unui muzeu dedicat vietii si personalitatii sale, inaugurat la 26 mai 1955.

Considerata o adevarata „rezervatie de arhitectura”, Oradea a fost dintotdeauna si continua sa fie impodobita cu un impresionant numar de cladiri, multe dintre ele adevarate „bijuteri” arhitecturale, opere ale unor inegalabili arhitecti si proiectanti din randul carora se vor detasa Vapi Mate, Franz Anton Hillebrandt, Rimanóczy Kálmán sen. si jun., Guttman József, Busch David, Knapp Ferenc, Sztarill Ferenc, Komor Marcel, Jakab Dezső, Vágó József etc.

Un rol de seama a jucat mai apoi Oradea in lungul proces de unire a Transilvaniei cu Romania, in oras, in casa avocatului si viitorului primar Aurel Lazar avand loc, la data de 12 octombrie 1918, o intalnire care va reuni mai multi lideri politici romani. Cu acest prilej va fi elaborata „Declaratia de la Oradea”, document care va fi mai apoi citit de dr. Alexandru Vaida-Voievod in parlamentul de la Budapesta. In prezent locuinta acestuia gazduieste un muzeu memorial ridicat importantului om politic roman.

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

%d blogeri au apreciat: