Bondarii le fac concurenta albinelor


Foto: en.wikipedia.org

Foto: en.wikipedia.org

Albina este poate cel mai perfect modelator de ceara, un uimitor geometru, care nu-si greseste niciodata masuratorile si tiparele. Insa nu unicul. Padurile si fanetele tarii noastre dau adapost bondarilor (Bombus), himenoptere masive, greoaie, aparent lenese. In realitate ei sunt neasteptat de harnici.

Fagurii lor sunt cu mult deosebiti de cei ai albinelor. Au forma unor gramezi de gogosi ovoide, de culoare galbuie sau albicioasa, sau a unor oua de pasare. Unele sunt goale si deschise la un capat; sunt cele din care bondarii si-au luat zborul. La suprafata gramezii, umpland intervalul dintre gogosi, apar niste excrescente negricioase, neregulate, asemanatoare cu trufele si care ar putea fi luate drept excrementele bondarilor. Deschizandu-le cu un briceag, vom avea surpriza sa gasim in mijlocul lor o bolta umpluta cu 15-20 de oua lunguiete, de un alb-albastrui. Din aceste oua vor lua nastere larvele. Acestea se vor hrani cu materia ce le inconjura, o substanta intunecata, formata din ceara, polen si sucuri vegetale intarite. In mijlocul gogosilor sunt risipite, de asemenea, ulcele de ceara continand miere, rezerva de hrana a bondarilor maturi. Ca si la albine, la bondari intalnim masculi, femele si lucratoare. Numai ca aici toate categoriile muncesc, indiferent de sex, ceea ce dovedeste o mai slaba organizare a vietii sociale. In schimb, se pare ca barzaunii sunt mai „inteligenti” decat albinele. Acest lucru se evidentiaza mai ales prin modul cum bondarii construiesc un adapost pentru ciudatii lor faguri. De obicei, isi confectioneaza printre tulpinile de plante adaposturi de forma unor cuiburi rasturnate sau a unor mici colibe rotunde. Ele sunt formate exclusiv din fragmente de muschi uscat, neaderente intre ele, dar bine impletite. La baza lor se gaseste un orificiu care permite bondarilor sa intre si sa iasa in voie. Adesea remarcam cum, de la usita de intrare, pleaca un culoar format tot din muschi, care duce destul de departe de cuib; in acest fel gazdele pot intra in casa fara sa fie vazute. Pentru un iubitor al naturii, inarmat cu rabdarea de a observa lumea marunta a insectelor, sistemul de lucru al bondarilor este o excelenta ilustrare a unei „benzi rulante” vii. Intai insectele taie cu ajutorul falcilor bucati de muschi din apropiere; niciodata nu le cara in zbor din alta parte, ceea ce inseamna o mare economie de timp si energie. Apoi ele se asaza in sir indian, unele in spatele altora, totdeauna cu capul intors in partea opusa cuibului. Bondarul din fruntea randului strange muschiul cu falcile si il „grebleaza” cu picioarele anterioare. De aici materialul trece la perechea de picioare mijlocie, apoi la cea posterioara. Gramajoara de muschi este pasata urmatorului bondar care, efectuand aceleasi operatii, o impinge lucratorului din spate si tot asa pana cand muschiul ajunge la cuib. Aici este luat in primire de „arhitect”, bondarul insarcinat cu operatia de a intretese franturile de muschi transmise de „banda rulanta” si de a fasona cuibul in forma de cupola.

Adesea construiesc cuiburi confectionate din par de cal, destramaturi de stofa sau fasioare de hartie. Stricandu-li-se cuiburile incepute, ei nu le mai reiau, ci construiesc in alta parte adaposturi.

Sursa: Enciclopedia curiozitatilor din natura, Tudor Opris



Categorii:Animale

Etichete:, , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: