Insectele producatoare de culori


Foto: futura-sciences.com

Foto: futura-sciences.com

Unul din cei mai vechi pigmenti animali cunoscuti, la fel de vechi ca si indigoul, este Kermesul, extras din femela paduchelui de plante Coccus ilicis, numita in araba Kermes, adica vierme mic. Ea se fixeaza pe stejar, avand forma unor bobite rosii. Insecta este raspandita in Portugalia, Spania si Maroc. Colorantul se extragea prin colectarea insectei femele inainte de depunerea oualor, expunerea la vapori de otet, uscare si macinare. Pigmentul rosu este acidul kermesic. Pana in secolul al XVI-lea era singurul colorant rosu folosit in Europa. Mult folosit de egipteni si indieni la vopsitul matasii, Kermesul a fost preluat de greci de la indieni, sub numele de coccus. Prin secolele XII si XIII, in Germania, unde i se spunea sangele Sfantului Ioan, recoltarea Kermesului se facea cu mari ceremonii religioase, la o anumita data din an si intre anumite ore intrate in traditie sub numele de Kermese. Poate cel mai mult Kermesul a fost folosit in Turcia, deoarece servea la vopsitul fesurilor in rosu.

Foto: flickr.com

Foto: flickr.com

Dupa 1600, Kermesul a fost inlocuit, cu cosenila, colorant extras din corpul unei alte specii de paduchi de planta, ruda cu Kermesul (Coccus cacti), care insa traieste pe un neam de cactus din Mexic, cultivat si la noi, numit limba-soacrei (Opuntia). Corpul uscat al insectei, de culoare gri, capata prin macinare o culoare rosie-albastruie si contine aproximativ 50% pigment; 1 kg de colorant se obtinea din circa 140 000 insecte, iar de pe o plantatie de 3 ha se putea obtine doar 30 kg colorant pur. Pigmentul izolat de Dimroth, in 1818, este acidul carminic. Numele de cosenila provine din spaniolul cochinilla, care inseamna paduche de lemn. Cosenila se folosea doar la vopsitul lanii si al matasii, dand culori rezistente la spalat si lumina. Mordansat cu aluminiu si staniu, produsul dadea un colorant de un rosu-carmin stralucitor.

Foto: infonet-biovision.org

Foto: infonet-biovision.org

In sfarsit, o culoare rosie la fel de apreciata se obtinea din exudatia solidificata a altui paduche de plante, ce crestea pe unele specii de smochin din India (Coccus ficus), numita lac-lacul, numire derivata din limba hindi, unde lakh inseamna o suta de mii, cifra indicand numarul de insecte necesar pentru a obtine produsul. Colorantul se gaseste in lichidul abdominal al insectei, de unde se extragea cu o solutie fierbinte de carbonat de sodiu si apoi se trata cu soda caustica.

Colorantul natural specific violet, foarte pretuit in antichitate, poate nu atat pentru calitatile sale tinctoriale, cat mai ales pentru faima si pretul sau de cost foarte ridicat, este vestita purpura tireniana, numita si purpura imperiala, deoarece vesmintele imparatilor romani si bizantini erau vopsite in aceasta culoare.

Sursa: Enciclopedia curiozitatilor din natura, Tudor Opris



Categorii:Animale

Etichete:, , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: