Structura pamantului


Planeta Pamant are o structura stratificata, alcatuita dintr-un nucleu central, o manta si o scoarta de suprafata. Pamantul este intr-o continua schimbare datorita fortelor dinamice care actioneaza in interiorul acestuia.

Spre deosebire de rocile de la suprafata Pamantului, rocile aflate la adancime in centrul sau sunt comprimate la asemenea presiuni enorme si temperaturi inalte incat, desi sunt solide, pot curge incet, ca gheata unui ghetar. Mai demult in istoria Terrei, cel mai dens material, compus in principal din fier si nichel, a format un nucleu lichid. Acest nucleu este partea cea mai densa a Pamantului, avand o raza de aproximativ 2.900 km. Deasupra nucleului topit se afla mantaua. Aceasta este compusa din roci de silicati dense (care contin siliciu si oxigen). Scoarta de la baza oceanelor si continentele plutesc pe aceste straturi ca o pelicula de ulei pe suprafata apei.

Interiorul nucleului

Conditiile din interiorul nucleului Pamantului sunt greu de imaginat. Presiunile sunt enorme iar temperatura depaseste 3.000 grade C. Geologii pot masura temperatura la granita dintre nucleul interior si cel exterior. Nucleul Pamantului este alcatuit din fier amestecat cu anumite impuritati. Oamenii de stiinta au reconstituit presiunile din nucleul Pamantului si au descoperit ca temperatura este acolo de aproximativ 4.000 grade C.

Fierul topit din nucleul extern se deplaseaza lent. Curentii electrici din interior genereaza campul magnetic al Pamantului. Acesta actioneaza pana departe in spatiu si formeaza un invelis magnetic in jurul suprafetei planetei, deviind particulele incarcate electric provenite de la Soare si protejandu-ne de radiatiile daunatoare. Campul magnetic generat in nucleu variaza probabil enorm, dar majoritatea variatiilor sunt atenuate de manta. Totusi, la fiecare aproximativ 100.000 de ani, acestea devin atat de mari incat campul magnetic al Pamantului isi schimba complet sensul.

Activitatea din interiorul Pamantului

Scanarea Pamantului dezvaluie fluvii de materie din mantaua fierbinte ridicandu-se catre suprafata, adesea insotite de activitati vulcanice. Undele seismice trec mai lent prin aceasta materie moale, fierbinte. Aceasta se deosebeste de roca solida si rece care coboara in manta acolo unde scoarta rece de pe fundul oceanului dispare sub continente. Analizand datele seismice, geologii au descoperit o bariera aflata la aproximativ 670 km distanta in interiorul mantalei. Roca in coborare pare sa se acumuleze acolo, facandu-i pe unii geologi sa isi imagineze ca intreaga manta nu se amesteca intr-o singura deplasare ci ca sunt de fapt doua straturi de roca cu deplasari diferite.

Analiza recenta a datelor legate de seisme sugereaza ca exista un alt strat subtire la baza mantalei, cu grosimea de cateva zeci de kilometri. Acest strat nu este continuu, ci se aseamana mai degraba cu o serie de continente gigantice, aflate dedesubtul mantalei. Faliile s-au format probabil prin amestecarea rocilor de siliciu din manta cu materia bogata in fier din nucleu. Totusi, o alta explicatie este aceea ca aceasta regiune a reprezentat candva fundul vechilor oceane. Dupa ce au coborat pana la baza mantalei superioare, scoarta rece a oceanului s-a comprimat formand un strat de roca extrem de dens. Atunci, acest strat putea strapunge stratul de 670 km si putea cobora in continuare. Stratul continua sa se extinda la baza mantalei. Pe masura ce nucleul incalzeste lent stratul dens de roca, acesta se va ridica inca o data pentru a forma noua scoarta a oceanului.

Sursa: Enciclopedia stiintelor, Kingfisher



Categorii:Stiinţă

Etichete:, , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: