Cum se formeaza muntii?


Foto: Geografie clasa a IV-a, 1989

In istoria Pamantului lanturile muntoase s-au format si au disparut datorita actiunii vulcanilor si cutremurelor, ciocnirilor continentelor si climei.

Continentele se ciocnesc permanent. In timp ce un continent isi croieste drum prin altul, zona de impact continua sa se umfle si sa se ridice printr-un proces care va dura milioane de ani. Scoarta continentala este alcatuita din roca dura, dar omniprezenta forta gravitationala si presiunea rocilor de deasupra o fac sa para mai moale. In consecinta, roca se increteste in sus si incretiturile coboara, aglomerandu-se ca o patura mototolita. Lantul de munti rezultat consta dintr-o secventa de incretituri care se repeta, suprapuse una peste alta in succesiune.

Cele mai tinere lanturi muntoase se ridica in continuare. Acolo unde Africa s-a ciocnit cu Europa au rezultat Alpii. Similar, muntii Himalaia reprezinta rezultatul ciocnirii dintre Eurasia si subcontinentul indian. Procesul a inceput in urma cu 65 de milioane de ani, cu enorme eruptii vulcanice care au separat India de celelalte continente din sud. India a inaintat spre nord, impingand enormul ocean Tetis la o parte din calea sa. Scoarta densa a fundului oceanului a coborat sub Asia dar sedimentele de deasupra acesteia nu erau la fel de dense. Aceste sedimente au fost adunate si presate intre continente, formand un „tort“ stratificat. Au fost necesari 45 de milioane de ani pentru ca Asia sa incetineasca avansul spre India, ridicand platoul tibetan in cursul procesului si deschizand fisuri de mii de kilometri spre nord. Una dintre aceste crapaturi este un defileu vast, avand adancimea de peste 9.000 de metri, ocupat de lacul Baikal. O parte din muntii Himalaia se ridica in continuare. Masivul Nanga Parbat din nord-vestul Pakistanului se ridica cu 5 milimetri in fiecare an. Totusi, pe masura ce se ridica, roca nu poate suporta propria greutate iar regiunea este expusa devastatoarelor alunecari de teren.

Scoarta Pamantului inregistreaza istoria unei batalii permanente intre ridicarea muntilor, pe de o parte, si fortele de eroziune si gravitationala, pe de alta parte. Acolo unde se ridica munti abrupti, colturosi, la inceput acestia se vor eroda rapid, culmile si vaile schimbandu-si forma. Pe masura ce eroziunea continua, vaile se latesc si piscurile devin mai line. Vor iesi la iveala straturi de roca dura, rezistenta. In curand intregi regiuni se vor baza pe structura geologica de dedesubt, cu benzi care marcheaza liniile de incretire si straturile mai dure de roca. Uneori o intreaga zona dintr-un continent se ridica, in loc sa se bombeze pur si simplu formand munti, alcatuind un platou inalt. In timp, raurile incep sa taie chei si vai in platou, cum ar fi cazul Marelui Canion din Arizona, lasand terenul plat intre ele. In final, pe masura ce vaile se latesc, terenul se onduleaza pana ajunge la un nou nivel, mai scazut, poate doar cu cateva benzi de roca mai dura. Cu cat este mai inalt un munte si cu cat sunt mai abrupte pantele sale, cu atat acesta este mai expus la alunecari de teren si la eroziune. Piscurile acoperite de zapada sunt zdrobite de „pene“ de gheata care se dilata in crapaturile din roca. Rauri si ghetari spala aluviunile impingandu-le catre mare. Raurile care dreneaza orice zona montana devin rosii datorita sedimentelor aflate in suspensie, pe care le transporta la vale catre ocean. Acolo acestea se depun pe fundul oceanelor, doar pentru a se aduna din nou in cateva sute de milioane de ani, pentru a forma un nou lant muntos. Astfel ciclul rocilor continua.

Sursa: Enciclopedia stiintelor, Kingfisher



Categorii:Stiinţă

Etichete:, , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: