Cum se formeaza rocile?


Foto: wikipedia.org

Rocile sunt mase naturale de materie minerala. Acestea pot fi de la cel mai dur granit pana la cel mai moale lut. In fiecare roca se afla indicii privind formarea acesteia.

Rocile exista in trei forme de baza. Rocile vulcanice se formeaza din magma solidificata care s-a ridicat din adancul scoartei Pamantului. Rocile sedimentare reprezinta materie care a fost depozitata pe fundul marii sau pe fundul raurilor unde, in timp, s-a solidificat sub forma de roca. Rocile metamorfice pot fi la inceput de oricare din celelalte tipuri dar sunt transformate ulterior de caldura si presiune in interiorul Pamantului.

Rocile constau din compusi chimici numiti minerale. Acestea pot forma in roca orice, de la granule fine pana la cristale de mari dimensiuni. Petrologii – cei care studiaza rocile – au un intreg arsenal de tehnici la dispozitie, care le permit sa identifice mineralele prin simpla examinare a lor. Sunt utilizate de asemenea instrumente, atat pe teren cat si in laborator. Printre aceste metode se numara cristalografia – studiul sistemului de cristale al unui mineral. Multe minerale se despica sau se sparg mai usor intr-o directie decat in alta si directia in care se sparg se numeste plan de clivaj. Rocile care nu se despica astfel se pot fractura. Fracturile pot sa fie concoidale (asemanatoare unei scoici), taiate (zimtate) sau fisurate. Proprietatile optice ale rocilor sunt de asemenea investigate, nu doar culoarea lor ci si transparenta (cantitatea de lumina pe care o lasa sa treaca prin ele), indexul de refractie (cat de mult deviaza acestea lumina), lustrul (modul in care este reflectata lumina de pe suprafata) si apofiza (culoare ramasa cand mineralul zgarie o suprafata nelustruita). Densitatea, sau greutatea specifica, a unei roci este inregistrata impreuna cu duritatea. Adesea sunt examinate la un microscop optic straturi subtiri de mineral. Lumina polarizata va dezvalui proprietatile optice ale mineralului. Microscoapele electronice pot efectua analize chimice pentru fiecare particica. Cel mai puternic instrument dintre toate este spectrometrul de masa care cantareste eficient atomii individuali dintr-o mostra si compara raporturile diferitelor forme, sau izotopi, ale acelorasi elemente. Acest lucru este deosebit de util pentru aprecierea vechimii unei roci pe baza elementelor radioactive care se dezintegreaza in timp. Astfel, uneori este posibil sa reconstituiti istoria unui graunte de mineral individual, strat dupa strat, pe parcursul formarii acestuia.

O eruptie vulcanica submarina va fi inabusita rapid de apa rece. Prin urmare, lava se solidifica inainte sa poata sa se formeze cristale mari. O masa enorma de granit injectata intr-un continent va necesita mult mai mult timp ca sa se raceasca si poate favoriza cresterea unor cristale care au mai multi centimetri lungime.

Aglomerarea de roci existente in scoarta Pamantului este alcatuita din compusi chimici numiti silicati. Cei mai importanti sunt membri ai catorva familii simple. Cuartul este un lant spiralat de tetraedre (forme cu patru fete) de silicat (SiO4). Acesta este cel mai important mineral de la suprafata Pamantului. Feldspatul consta dintr-o structura de tetraedre de silicat de aluminiu, cu cantitati variabile de potasiu, sodiu si calciu. Acestea alcatuiesc intre 50 si 60 la suta din masa tuturor rocilor vulcanice. Olivina are tetraedre de silicati dens impachetate cu magneziu si fier. Olivinele sunt frecvent intalnite in mantaua Pamantului si in rocile vulcanice. Piroxenele reprezinta o familie de silicati in lant care contin magneziu (enstatit), calciu si magneziu (diopsid) sau fier si aluminiu (augit/piroxen). Amfibolul este un piroxen dublu inlantuit. Micile sunt silicati stratificati care se sparg cu usurinta in coji sau straturi. Printre acestea se numara muscovitul (mica alba) si biotitul (mica magneziana).

Sursa: Enciclopedia stiintelor, Kingfisher



Categorii:Stiinţă

Etichete:, , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: