Other şi descoperirea litoralului nord-vest al Europei


Prima călătorie pe care o cunoaştem, din marea Nordului în marea Albă, în jurul capului Nord, a fost întreprinsă în secolul al IX-lea de normandul Other, crescător de reni şi vânător. Povestirea acestei călătorii a fost notată chiar după spusele lui Other de regele Alfred cel Mare (871—901) al statului anglo-saxon Wessex.

În căutarea unor noi locuri de vânătoare, Other a pornit sore nord de Helgeland, regiune norvegiană care atinge dinspre sud cercul polar. „… În trei zile el a înaintat spre nord atât de departe ca şi Vânătorii de balene, şi este ştiut că aceştia merg de obicei mai departe decât toţi ceilalţi navigatori. Apoi a mai navigat trei zile şi mai departe spre nord. Aci ţărmul începe să se depărteze spre răsărit… El a înaintat spre răsărit de-a lungul ţărmurilor atât cât a putut în patru zile…. Aici pământul cotea spre sud…. Apoi a înaintat de-a lungul ţărmurilor către sud atât cât a putut să străbată în cinci zile. Aici el a văzut un râu mare. A pătruns în valea râului, dar, temându-se să nu întâlnească duşmani, nu s-a încumetat să meargă mai departe în susul râului; pe unul din maluri se afla o populaţie deasă. De când părăsise patria nu întâlnise încă regiuni locuite; în dreapta a avut pretutindeni ţinuturi pustii şi nu a întâlnit pe nimeni în afara câtorva pescari şi vânători, toţi din neamul finilor. În partea stângă a avut marea deschisă…. El a plecat într-acolo, nu pentru a cunoaşte ţara, ci pentru a vâna morse, ai căror colţi sunt foarte preţioşi…”.

Prin urmare, Other a călătorit 15 zile (cu pânze), fără să socotim opririle în aşteptarea vânturilor prielnice. După spusele sale, el a navigat şase zile spre nord (în realitate spre nord-est), 4 zile spre est (în realitate spre sud-est) şi 5 zile spre sud (spre sud-vest?). El a pătruns, fără îndoială, în Marea Albă, dar nu este sigur că a străbătut-o. Mai probabil este că a acostat la ţărmul Ter (adică ţărmul de sud-est al peninsulei Kola). Normandul Other, care cunoştea, pare-se, numai râurile scurte din patria sa şi din Britania, putea să numească râu mare, de pildă, Ponoi (acest râu de pe ţărmul Ter este mai mare decât Tamisa). Nu s-ar putea afirma că Other ar fi ajuns la gurile Mezenului sau chiar ale Dvinei de nord; pentru aceasta el ar fi trebuit să traverseze Marea Albă. Or, el spune în două rânduri că în tot timpul călătoriei a avut în dreapta pământul, iar în stânga marea.

Pe urmele lui Other au pornit dincolo de capul Nord şi alţi normanzi. În secolul al XIV-lea şirul aşezărilor lor se întindea de-a lungul întregului ţărm nordic al peninsulei Scandinave până la marele fiord Varanger, unde a fost construită fortăreaţa maritimă Vardehus [în faţa peninsulei Rîbaci]. Este probabil că în timpul expediţiilor întreprinse dincolo de capul Nord, normanzii au fost nu o dată împinşi de vânt şi de curenţi departe spre miazănoapte, sau poate au mers intenţionat într-acolo în căutarea unor locuri de vânat neştiute de alţii. S-au descoperit oare cu acest prilej pământuri noi, şi care anume? Într-o legendă islandeză se pomeneşte vag că la distanţă de patru zile de drum pe mare de Norvegia de nord se află Svalbard (Ţărmul rece), învăluit în ceţuri eterne, unde deasupra mării se înalţă stânci uriaşe, unde nu există, nici copaci, nici tufişuri şi nici iarbă verde. Pe baza descrierii de mai sus unii au crezut că este vorba de Spitzbergen, dar e puţin probabil ca acest lucru să fie întemeiat. Olandezii care au ajuns primii, în 1596, în Spitzbergen, scriau: „deşi această ţară, pe care noi o considerăm Groenlanda, este situată la 80° latitudine şi chiar mai la nord, ea are din abundenţă verdeaţă şi ierburi cu care se hrănesc animalele ierbivore, ca renii şi altele”.

Sursa: Istoria Descoperirilor Geografice, I.P Maghidovici



Categorii:Geografie

Etichete:, , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: