Drumul urmat de Marco Polo la întoarcerea în patrie din Asia


Lumea după Marco Polo (Henry Yule)

După ce au petrecut mulţi ani în slujba lui Hubilai, veneţienii au hotărât, în sfârşit, să se întoarcă în patrie pe mare, în jurul Asiei de sud şi prin Iran; din însărcinarea marelui han, ei au însoţit două prinţese, una chineză şi una mongolă, care urmau să se căsătorească cu „ilhanul” (cârmuitorul mongol al Iranului) şi cu moştenitorul acestuia, în capitala ilhanilor — Tebriz. În jurul anului 1291, flotila chineză a pornit din „Zeitun” spre sud-vest, prin marea „Cin” (a Chinei de sud). În timpul acestui drum, Marco a aflat de Indonezia — de „7448 insule” risipite prin marea „Cin”; el a vizitat însă numai Sumatra, unde călătorii au stat timp de cinci luni. Ei au debarcat pe ţărmul nordic şi şi-au construit acolo o fortăreaţă din lemn, pentru că se temeau de insulari, despre care se spunea că „mănâncă oameni ca fiarele”. Din Sumatra flotila s-a îndreptat spre Ceylon, trecând pe lângă insulele Nicobare şi Andamane. În mod greşit el consideră Ceylonul (ca şi Java) printre „cele mai mari insule din lume”, dar descrie în mod veridic viaţa locuitorilor din Ceylon, zăcămintele de pietre preţioase şi vestitele locuri de pescuit perle din strâmtoarea Palk. Din Ceylon, corăbiile chineze şi-au continuat drumul de-a lungul Indiei de vest şi al ţărmului sudic al Iranului, prin strâmtoarea Ormuz, până în golful Persic.

Marco vorbeşte şi despre ţările africane de pe ţărmurile Oceanului Indian, pe care, după cât se pare, nu le-a vizitat; despre marea ţară „Abasia” (Abisinia, adică Etiopia), despre insulele „Zanghibar” şi „Madeigascar”, situate în emisfera sudică, în apropiere de ecuator. Dar el confundă Zanzibarul cu Madagascarul şi ambele insule cu regiunea de litoral a Africii răsăritene şi de aceea dă multe date greşite despre aceste insule. Totuşi, Marco Polo a fost primul european care a adus veşti despre Madagascar.

După o călătorie care a durat peste trei ani, veneţienii au adus prinţesele în Iran (în jurul anului 1294), iar în 1295 s-au întors în patrie. Nu se ştie din ce cauză Marco Polo a nimerit (probabil în jurul anului 1297) în închisoarea din Genova, unde şi-a dictat în 1298 „Cartea”, în anul 1299 el a fost eliberat şi s-a întors în oraşul său natal. Aproape toate datele citate de biografi despre viaţa pe care a dus-o apoi la Veneţia se bazează pe povestiri, dintre care unele datează chiar din secolul al XVI-lea. S-au păstrat foarte puţine documente din secolul al XIV-lea despre Marco Polo şi familia sa. S-a dovedit totuşi că Marco Polo şi-a încheiat viaţa ca un cetăţean înstărit, dar nu foarte bogat, al Veneţiei. El a murit în 1324.


Sursa: Istoria Descoperirilor Geografice, I.P Maghidovici



Categorii:Istorie

Etichete:, , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: