Misiunile călugărilor catolici în Asia în secolul al XIV-lea


Plecarea lui Odorico da Pordenone din Asia („Romance and Travels”, secolul al XIV-lea).

La hotarul dintre secolele XIII—XIV, câteva misiuni catolice au vizitat Asia de sud şi de est, furnizând material geografic care completează, într-o anumită măsură, „Cartea” lui Marco Polo.

În jurul anului 1289, călugărul franciscan italian Giovanni Montecorvino a fost trimis de papă la Tebriz. După doi ani, el a plecat din Ormuz pe mare spre coasta Coromandel a Indiei, şi a trăit acolo mai bine de un an printre creştinii localnici („tomişti”). În scrisorile sale, Montecorvino descrie corect India de sud, felul de trai al populaţiei băştinaşe, comerţul şi navigaţia în condiţiile climei musonice. De acolo, în anul 1293, el a călătorit pe mare până în China, unde a trăit circa 35 de ani, îndeosebi în partea de nord; scrisorile sale din China, care se referă în special la activitatea sa de misionar, sunt însă mai puţin interesante din punct de vedere geografic decât scrisorile din India.

Descrierea călătoriei de 12 ani (1318—1330) prin Asia a călugărului franciscan Odorico da Pordenone, de origine friul (populaţie din Italia de nord-est), constituie un amestec pestriţ de adevăr şi născociri. Din Ormuz, el a ajuns pe mare până la oraşul indian Thana (situat la vărsarea râului cu acelaşi nume, în regiunea unde mai târziu a luat fiinţă Bombay), a vizitat ambele ţărmuri ale Indiei de sud şi Ceylonul, a navigat până în Sumatra şi Java, a fost în Vietnamul de sud şi în China de sud (la gurile râului Sinţzian), a ajuns până la Hanciu, iar de acolo a plecat, în sfârşit, la Hanbalîk, unde a stat trei ani.

La înapoiere, Odorico a străbătut spre vest întreaga Asie. El a trecut din Hanbalâk şi din bazinul mijlociu al fluviului Huang He în Bazinul Roşu al fluviului Yangtze (sau Chang Jiang), a pătruns în Tibet şi a descris Lhasa, capitala acestei ţări, unde, potrivit spuselor sale, a trăit multă vreme (mulţi istorici se îndoiesc, pe bună dreptate, de aceasta). Aici, descrierea călătoriei lui se întrerupe. Se ştie numai că Odorico s-a întors în patrie în 1330 şi a murit în anul următor, fără să-şi fi terminat cartea intitulată „Odorico despre lucruri necunoscute”. Ea reprezintă o povestire haotică despre diferite ţări şi oraşe din Asia, despre popoarele şi minunile acestui continent.

În 1339, din oraşul Avignon (sudul Franţei), papa a trimis în China, la marele han, pe călugărul Giovanni Marignolli. În 1340 – 1342, el a străbătut spre est întreaga Asie. După ce a stat aproape patru ani la Pekin, Marignolli a pornit spre sud până la „Zeitun” (Ţiuanciu), a ajuns pe mare până în India şi Ormuz, iar de acolo, pe uscat, în Palestina şi în 1353 s-a întors la Avignon, traversând marea Mediterană.


Sursa: Istoria Descoperirilor Geografice, I.P Maghidovici



Categorii:Istorie

Etichete:, , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: