Descoperirea ţării Rio de Oro şi începutul negoţului de sclavi portughezi


Rio de Oro 1909 (Hartă: National Geographic Society)

În 1434, Gil Eannes, acuzat că face contrabandă cu sclavi răpiţi din insulele Canare, a ocolit capul Bojador şi, pentru a-şi răscumpăra vina, a adus de acolo prinţului Henric… flori, ca dovadă că şi acolo viaţa este posibilă. În 1435 el a înaintat departe spre sud, dincolo de capul Bojador, iar un curtean al lui Henric, Affonso Gonçalves Baldaya, a navigat şi mai departe şi a descoperit în dreptul tropicului nordic un golf care pătrundea adânc în uscat. Ulterior, însă, înaintarea spre sud a devenit mai lentă şi abia în 1441 portughezii Antão Gonçalves şi Nuno Tristão au ajuns până la capul Blanco (denumirea spaniolă; în portugheză Branco = Alb).

Această regiune, pustie în aparentă, era locuită; când debarcau portughezii puneau uneori pe fugă pe pescarii mauri. Din ordinul prinţului, Gonçalves a adus de acolo „zece negri, bărbaţi şi femei”. Prinţului i-a dat speranţe şi faptul că el a adus şi puţin nisip aurifer. Portughezii au cercetat văile secate ale unor râuri de mult dispărute, pe care le întâlneau adesea în această regiune de litoral, dar n-au găsit acolo nici măcar urme de aur. Totuşi, această regiune tristă şi lipsită de apă — partea de vest a pustiului Saharei care se întinde de la povârnişurile de sud-vest ale munţilor Atlas până la capul Blanco — a fost denumită de portughezi, ca şi golful — Râul de Aur (în spaniolă Rio de Oro).

Până atunci, expediţiile lui Henric au fost vădit deficitare. Prinţul cheltuise fonduri uriaşe pentru a descoperi nişte insule nelocuite în Oceanul Atlantic şi teritorii aproape nelocuite pe ţărmurile lui. De aceea, tot mai frecvent i se făceau lui Henric mustrări aspre pentru cheltuirea fără socoteală a fondurilor ordinului lui Crist. În sfârşit, în 1443 o expediţie portugheză condusă de Nuno Tristão a ocolit capul Blanco şi a descoperit un grup de insuliţe nisipoase şi joase — Arguin. În întâmpinarea portughezilor au ieşit zeci de luntri făcute din trunchiuri de copaci, în care se aflau pescari aproape goi. Tristão a capturat aici vreo treizeci de sclavi, pe care i-a vândut cu un preţ foarte mare la Lisabona. Feţele lor păreau oribile portughezilor, dar trupurile zvelte şi muşchiuloase erau minunate. „Au cap de satir şi corp de Antinous” — scriau contemporanii despre aceşti „negri”. În anul următor (1444) au plecat spre Arguin şase corăbii sub comanda lui Lanzarote, un alt curtean al prinţului. Cuviosul prinţ şi-a rezervat o cincime din profituri. Un cronicar portughez spune că „în sfârşit domnul, cel care recompensează faptele bune, a găsit cu cale ca pentru marile necazuri îndurate în slujba sa, să le dăruiască o zi victorioasă, glorie pentru muncă şi răsplata pagubelor, întrucât au fost prinşi în total 165 de bărbaţi, femei şi copii”. Dar după această „zi victorioasă” vânătoarea de sclavi n-a mai fost atât de izbutită, pentru că locuitorii se împrăştiau cuprinşi de panică. Totuşi, Lanzarote a adus două sute treizeci şi cinci de sclavi. Din cheltuitor nechibzuit, Henric s-a transformat într-un erou în ochii nobililor şi negustorilor portughezi. Ulterior, cucernicul prinţ, dacă nu a introdus chiar el, în orice caz a încurajat dresarea câinilor pentru prinderea oamenilor. Discipolii lui Henric îi torturau pe negrii surprinşi pe ţărm, pentru ca aceştia să le arate drumul spre satele lor.


Sursa: Istoria Descoperirilor Geografice, I.P Maghidovici; în româneşte de: Ion Vlăduţiu şi M. Leicand



Categorii:Istorie

Etichete:, , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: