Descoperirea Insulelor Capului Verde


Hartă a Insulelor Capului Verde din 1598 (Ilustraţie: Langenes, Barent sec. 15..-16..?)

Singurul eveniment istorico-geografic important din ultimii ani ai vieţii prinţului Henric al Portugaliei a fost descoperirea întâmplătoare a insulelor Capului Verde de către negustorul veneţian Alvise da Ca’da-Mosto. El, împreună cu genovezul Antoniotto Usodimare au înfiinţat în Portugalia o companie pentru comerţul african obţinând, în condiţii obişnuite, aprobare din partea prinţului Henric. În 1455 cele două corăbii ale lor au navigat de-a lungul coastei până la gurile fluviului Gambia. Ele s-au întors în Portugalia încărcate cu un număr mare de sclavi. Ca’da-Mosto povesteşte că într-un loc, în schimbul câtorva cai cu harnaşamentul respectiv, a obţinut de la căpetenia unui trib o sută de sclavi şi pe deasupra o fetiţă frumoasă, de 12—13 ani, „care să-l slujească în iatac”.

În 1456, Ca’da-Mosto şi Usodimare au echipat din nou două corăbii; Henric a trimis cu ei o a treia corabie, portugheză. Dincolo de capul Blanco, furtuna le-a împins departe, în largul oceanului, spre nord-vest. Când furtuna s-a potolit, ei au cotit spre sud şi, după trei zile, în dreptul paralelei de 16° latitudine nordică, au descoperit o insulă căreia i-au dat numele de Boavista (la 600 de kilometri de Capul Verde). Insula era pustie şi nelocuită, dar au găsit acolo apă dulce şi păsări, care „veneau singure în mâna omului”. De pe Boavista se vedeau şi alte insule; drept spre nord — Sal, spre sud-vest — Maia şi cea mai mare dintre ele — Santiago. Negăsind nimic interesant pe aceste insule şi nici pe insulele Capului Verde, descoperite anterior, care erau de asemenea pustii şi nelocuite, navigatorii au cotit de-a dreptul spre răsărit, au ajuns la continentul african şi s-au întors în Portugalia. În timpul ambelor călătorii, Ca’da-Mosto şi-a notat sistematic observaţiile într-un jurnal, care furnizează un material foarte pitoresc şi preţios pentru studierea Africii occidentale din acea perioadă tragică a istoriei ei, când portughezii au început s-o transforme în cea mai mare rezervaţie din lume pentru vânătoarea de sclavi.

Descoperirea insulelor Capului Verde (grupul apusean) a fost încheiată la hotarul dintre anii 1461 şi 1462 de o expediţie mixtă, la care au participat genovezul Antonio Noli şi portughezul Diogo Gomez, care cercetase înainte Senegalul. Primii colonişti portughezi au apărut pe insule după câţiva ani de la descoperirea lor. Ulterior, însă, n-au mai venit aici decât foarte putini europeni. Regele Portugaliei a acordat proprietarilor feudali ai insulelor dreptul de monopol asupra vânătorii de negri de pe ţărmul african din dreptul lor, adică în „Senegambia”. Mii de sclavi erau aduşi în insule. Urmaşii acestor sclavi, amestecaţi în parte cu puţinii colonişti portughezi, formează în prezent populaţia de baştină a arhipelagului.


Sursa: Istoria Descoperirilor Geografice, I.P Maghidovici; în româneşte de: Ion Vlăduţiu şi M. Leicand



Categorii:Istorie

Etichete:, , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: