Oraşul-cetate Akkad

Sending
User Review
0 (0 votes)
Imperiul Akkad
Harta Imperiului Akkadian (maro) și direcțiile în care s-au desfășurat campaniile militare (săgeți galbene)

Akkad – prima atestare despre acest oraş-cetate este a arhivelor hittite şi se referă la mileniul 3 î.H., când Lugal-Zage-Si din Umma a cucerit mai multe oraşe-cetate unind Sumerul (partea de sud a Mesopotamiei) sub conducerea sa. Dar Sargon I cel Mare al Akkadului a atacat capitala Sumerului, Uruk, şi a biruit-o, făcând astfel din Akkad un regat independent. Akkad este numele din Vechiul Testament al cetăţii, ea apare ca Agado în arhivele hittite. Perioada de maximă înflorire a fost pe vremea regelui Gudea, care a stăpânit şi Lagashul. Akkadul a dispărut după numai 200 de ani în urma atacurilor kurde (iranice) venite dinspre nord-est (iranic=kurd=gud), prin celebra bătălie din munţii Zagros. Din punct de vedere cultural, cea mai importantă moştenire akkadiană (şi sumeriană în sens mai larg) este matematica în baza 6: cele 6 zile ale săptămânii, cele 12 luni ale anului, cercul de 360 de grade, gruparea perioadelor istorice în intervale de 600 de ani, numite sars, numărătoarea în duzini. De asemenea, akkadienii moşteneau legenda potopului (Noe se numea Xisuthrus, mileniul 4 î.H., în Epopeea lui Ghigamesh), începând de când îşi numărau regii şi zeii. Vorbeau o limbă din aceeaşi clasă cu limbile semitice.


Sursa: Ecaterina Ţarălungă, Istoria civilizaţiilor

No Comments

Lasă un comentariu