Ce este adjectivul și la ce întrebări răspunde?

Sending
User Review
0 (0 votes)
Adjectivul

Adjectivul este partea de vorbire care exprimă însușiri ale ființelor, lucrurilor și fenomenelor naturii. Adjectivul răspunde la întrebările: ce fel de? care?

Exemplu:
Trei zile bătuseră vânturi sunătoare de la miazăzi. Băiatul cel mititel al lui Dumitru Onișor ieșise cu șase oi la mugurul proaspăt al primăverii.

Era un copilaș palid și mărunțel, și târa pe pământul reavăn niște ciubote grele ale unui frate mai mare. Ridică spre mine ochii triști și-și scoase anevoie din cap pălăria veche, pleoștită ca o ciupercă. Îmi dădu „bună ziua” c-un glas moale, în care parcă suna o suferință timpurie, apoi acoperindu-se, ridică deasupra oilor toiegelul alb, îndemnându-l spre crâng. 

(Mihail Sadoveanu – Un om necăjit)

Cuvintele marcate cu roșu sunt adjective și le identificăm punând întrebările ce fel de? care? Exemplu: vânturi sunătoare (ce fel de vânturi? sunătoare); băiatul cel mititel (care băiat? mititel); mugurul proaspăt (care mugur? proaspăt); pământul reavăn (ce fel de pământ? reavăn) etc.

În textul de mai sus distingem substantive care denumesc ființe, însoțite de cuvinte care le exprimă însușirile: băiatul mititel, copilaș palid și mărunțel, frate mai mare.

Distingem, de asemenea, substantive care denumesc lucruri, însoțite de cuvinte care le exprimă însușirile: amurgul proaspăt, pământul reavăn, ciobote grele, ochi triști, glas moale, toiegel alb.

Mai găsim, în textul nostru, și substantive ce denumesc fenomene ale naturii, însoțite de cuvinte care le exprimă însușirile: vânturi sunătoare, umbră cenușie, ziua bună.

No Comments

Lasă un comentariu