Carpații Orientali

Sending
User Review
0 (0 votes)
Carpații Orientali

Așezarea și întinderea:

Carpații Orientali se întind de la hotarul de nord al României până la Valea Prahovei. Acești munți formează cea mai întinsă zonă muntoasă din România.

Înălțimea:

Înălțimea Carpaților Orientali este mijlocie față de celelalte ramuri muntoase ale României. Doar în partea de nord înălțimea lor depășește 2000 m. În partea de sud ei sunt mai puțin înalți.

Cele două mari șiruri muntoase ale Carpaților Orientali:

După felul cum s-au format și după felul cum sunt așezați, în zona muntoasă a Carpaților Orientali pot fi deosebite două șiruri principale de munți:

șirul munților de vest, care poartă numele de șirul munților vulcanici, format cu milioane de ani în urmă prin izbucnirea unor vulcani;
șirul munților dinspre est s-a format mai ales prin încrețirea si înălțarea stratelor pământului.

Alcătuirea Carpaților Orientali:

Munții vulcanici, clădiți mai ales din felurite roci vulcanice, au numeroase bogății minerale: aur, argint, plumb, cupru, zinc, sulf și altele.

Cu toate că vulcanii care le-au dat naștere s-au stins cu milioane de ani în urmă, prin crăpăturile unor stânci din acești munți mai ies către suprafață și astăzi, în unele locuri, anumite gaze. Apele din adâncuri care întâlnesc astfel de gaze se amestecă cu ele și devin ape gazoase (ape minerale), care ajută la vindecarea unor boli.

Dintre munții vulcanici amintim: Munții Gutâiului, Munții Țibleșului, Munții Călimani, Munții Gurghiului și Munții Harghitei.

Acest munți sunt astăzi îmbrăcați în haina verde a codrilor și a pășunilor și nu-ți vine să crezi că în vremuri îndepărtate erau învăluiți în fum, cenușă și lavă (roci topite). Cei mai înalți munți vulcanici sunt Munții Călimani.

Șirul munților dinspre est. Acești munți sunt alcătuiți din roci felurite: calcare (piatră de var), pietrișuri și nisipuri întărite, precum și roci mai tari. Înghețul, dezghețul, apele și vânturile au măcinat și macină munții necontenit și le dau, cu timpul, forme ciudate și atrăgătoare.

Munții Maramureșului, deși nu prea înalți, sunt mai greu de străbătut. Ei sunt alcătuiți din roci tari pe care apele le sapă mai greu.

Pădurile de molid îi acoperă aproape în întregime. Pe plaiurile înalte, toată vara se aud tălăngile turmelor de oi și fluierele ciobanilor.

La poalele vestice ale acestor munți se întinde minunata Depresiune a Maramureșului, care cuprinde ogoare roditoare și păduri, ape curgătoare, precum și străvechi sate și orașe.

Munții Rodnei, așezați spre sud de Munții Maramureșului, sunt mai semeți. Unele vârfuri trec de 2000 m înălțime.

Pietrosul (2303 m), cel mai înalt vârf din acești munți parcă stă de strajă frumuseților din jur: pășuni presărate cu flori gingașe de munte, lacuri de munte cu apă limpede ca de cristal, în care se adapă turmele, dealuri și văi impădurite în care trăiesc urși, cerbi și căprioare, cocoși de munte, mistreți și alte animale de pădure.

Din acești munți pornesc la vale, la început abia șopotind și apoi din ce în ce mai gălăgioase, multe ape curgătoare.

Munții Bistriței, care se întind spre sud-est de Munții Rodnei, sunt tot atât de frumoși. În afară de câteva creste golașe, acoperite cu ierburi și tufișuri pitice, sunt îmbrăcați cu păduri dese de brad și molid.

Mai la sud-est de acești munți se înalță, măreț, Masivul Ceahlău, format din calcare (piatră de var) și din alte roci pe care apa nu a putut să le macine. De aceea, multe stânci au căpătat forme curioase, ca niște ziduri drepte și turnuri de piatră mai înalte sau mai joase.

Ceahlăul se oglindește măreț în undele albastre ale marelui lac de acumulare de pe râul Bistrița.

Acolo unde Carpații formează un cot, arcuindu-se către apus, se găsesc Munții Vrancei. Culmile lor sunt acoperite cu iarba grasă a pășunilor pe care pasc vara numeroase turme de oi.

Spre capătul de sud al Carpaților Orientali se ridică crestele Munților Ciucașului.

Înăuntrul zonei de curbură a Carpaților se găsește Depresiunea Brașovului, un șes întins și roditor, înconjurat de munți.

Trecătorile din Carpații Orientali:

Pe văile unor ape sau chiar pe crestele nu prea înalte și nu prea ascuțite ale unor culmi sunt vechi locuri de trecere ale oamenilor dintr-o parte în alta a munților. Aceste locuri de trecere peste munți se numesc trecători sau pasuri.

Cele mai importante trecători din Carpații Orientali sunt: Prislop, Bicaz, Ghimeș, Oituz și Predeal.

Prin aceste trecători și prin multe altele, încă din cele mai vechi timpuri românii au circulat dintr-o parte în alta a munților, păstrând totdeauna legătura unii cu alții.

Bogății:

Carpații Orientali au o mulțime de bogății în adâncul pământului: cărbuni, mangan, fier, sulf, aur, argint, pietre de construcție, ape minerale și altele.


Sursa: Geografia Romaniei clasa a IV-lea 1986, Mihai Iancu, Vasile Motrescu, Victoria Florescu

No Comments

Lasă un comentariu