Atmosfera

Sending
User Review
0 (0 votes)

Aerul imbraca Pământul cu o patura groasa numita atmosfera, termen din limba greaca veche, care – in traducere – inseamna „sfera aerului”.

Forma atmosferei

Forma atmosferei este aceeași ca a Pământului deoarece aceasta îl înconjoară, adică are o formă aproape sferică, mai groasă la ecuator și puțin turtită la poli. Atmosfera este reținută de Pământ datorită forței de atracție (forța de gravitației). Totuși, învelișul gazos (atmosfera) are o grosime mult mai mare la ecuator și e mult mai turtită la poli decât învelișul solid.

Atmosfera
Grosimea atmosferei

Grosimea atmosferei este de peste 1000 km, dar aer rarefiat a fost întâlnit de navele cosmice și la 3500 km de Pământ. În vremea noastră datorită zborurilor cu navele cosmice, atmosfera a fost străbătută de om în întregime.

Structura atmosferei. În atmosferă se disting cinci părți:

  – Troposfera situată în imediata vecinătate a uscatului, groasă de 12-15 km, în care aerul este în continuă mișcare;

  – Stratosfera, care se extinde până la 50 km, în care aerul este aproape nemișcat;

  – Mezosfera care se extinde până la 80 km, aici atomii sunt ionizați, ceea ce înseamnă că ei au pierdut electroni și că pot reflecta undele radio cu lungime de undă scurtă;

  – Termosfera numită și „ionosferă” este situată față de Pământ între 80 și 640 km.

  – Exosfera este situată între 500 și 1.000 km până la cca 100.000 km, cu o trecere treptată la spațiul interplanetar.

Dintre toate aceste cinci pături, troposfera reprezintă un interes deosebit, întrucât numai aici se creează variații de temperatură, se formează vânturile și precipitațiile și pot trăi viețuitoare.

Compoziția atmosferei

Aerul este format dintr-un amestec de mai multe gaze. În cantitate mai mare se găsesc azotul și oxigenul. În afară de gaze, în atmosferă plutesc vapori de apă, praf și microorganisme.

Oxigenul este gazul care întreține viața; se găsește în proporție de aproape 21%. El se rărește cu cât ne urcăm în atmosferă.

Azotul se găsește în proporție mult mai mare, de 78%.

Deși au greutăți diferite (oxigenul este mai greu), aceste gaze nu stau în pături după ordinea greutății lor, datoriă mișcărilor imprimate de vânt.

Vaporii de apă din atmosferă, formați prin evaporare, formează norii, iar aceștia dau ploile atât de necesare vieții pe Pământ.

Praful și microorganismele, ca și vaporii de apă, sunt în cantități mai mari imediat la suprafața Pământului și se împuținează în altitudine.

Atmosfera 1
Compoziția atmosferei
Culoarea atmosferei

Atmosfera nu are o culoare a sa proprie. Totuși ea pare divers colorată, după cum este mai curată sau mai încărcată cu vapori de apă sau corpuscule solide (praf, microorganisme etc.).

După ploaie, când atmosfera e „spălată” și deci lipsită de corpuscule solide, pare albastră. Când conține mari cantități de vapori de apă ne apare albicioasă, iar când este încărcată cu praf poate avea nuanțe de roșu gălbui ori violet. În deșerturi atmosfera pare cenușie, în urma ridicării norilor de nisip de către vânturi.

Densitatea atmosferei

Aerul de lângă suprafața Pământului este mai dens și mai greu decât cel din păturile înalte ale atmosferei. Aceasta deoarece puterea de atracție la suprafața Pământului este mai mare. În troposferă se află 4/5 din toată masa atmosferei.


Sursa: Gheorghe Teodorescu și Nicoleta Ionesci, Manual Geografie – Editura didactică și pedagogică

No Comments

Lasă un comentariu