Acțiunea apei asupra scoarței terestre

Sending
User Review
0 (0 votes)
Acțiunea apei asupra scoarței terestre
Sursă imagine: gsi.ie

Acțiunea apei asupra scoarței terestre are un impact puternic asupra modelării scoarței Pământului. Ea acționează sub diferitele ei forme: apă de infiltrație, apă curgătoare, apă solidă (ghețari) și marină.

Acțiunea apelor de infiltrație

Din apa ploilor și cea provenită din topirea zăpezilor și ghețarilor o parte se evaporă, o altă parte se scurge în râuri sau se înfiltrează în pământ. Înfiltrarea se face prin porii rocilor permeabile sau prin crăpături (fisuri) ale rocilor tari, cum e calcarul. Dacă prin rocile permeabile apa se strecoară cu ușurință până dă de un strat impermeabil, în masa calcarului ea duce la lărgirea fisurilor, dizolvarea calcarului fiind ajutată de bioxidul de carbon luat din atmosferă.

Fenomene carstice. Prin lărgirea fisurilor pot apărea la suprafață unele mici depresiuni în formă de pâlnie, numite doline. Când se unesc mai multe doline se formează, uneori, o depresiune mai mare, cu pereții abrupți și cu fundul plat, numită polie. Poliile sunt brăzdate de cursuri de apă, de obicei temporare; în unele polii se află lacuri. În România se află polii în Podișul Mehedinți, Munții Apuseni, sudul Dobrogei. Poliile constituie terenurile cele mai roditoare din regiunile calcaroase, având pe fundul lor o pătură groasă de sol și umiditate îndestulătoare.

Tot datorită lărgirii, de către apă, a fisurilor din masa calcarului, apar în adâncuri peșteri (grote) în cuprinsul cărora se formează stalactite (țurțuri care atârnă din tavan), stalagmite (țurțuri care cresc de jos în sus) ori coloane (rezultate din unirea stalactitelor cu stalagmitele).

Prin lărgirea continuă a peșterilor, tavanul acestora se subțiază și cu timpul se prăbușește, făcând lor unor văi adânci, cu pereți abrupți, numite chei. Pe fundul lor apare, la lumina zilei, firul de apă care a dat naștere peșterii.

Doinele, poliile și peșterile se numesc și fenomene carstice, după numele podișului calcaros karst din Slovenia, bogat în asemenea fenomene.

În România sunt numeroase peșteri: Peștera Ialomiței, către obârșia acestui râu, Peștera Dâmbovicioara, din Carpații Meridionali, Peștera Scărișoara și Peștera Vântului, ambele din Munții Apuseni etc. În Peștera Scărișoara, stalactitele, stalagmitele și coloanele sunt din gheață, nu din calcar ca la alte peșteri. Din cauza lipsei de ventilație, în peșteră temperatura este întotdeauna sub 0°C și apa coborâtă din tavan îngheață.

Alunecări de teren. Apele de infiltrație provoacă și fenomene de alunecare a terenului. Acest lucru se întâmplă în regiunile unde stratele impermeabile, îndeosebi cele de argilă, se găsesc la bază și sunt înclinate. Înmuiate de apa de infiltrație, aceste strate devin lunecoase și pământul de deasupra lor se deplasează în valea vecină. Aceste alunecări de teren aduc pagube mari. Uneori sate întregi alunecă împreună cu case, drumuri și livezi.

Cele mai multe alunecări de teren se produc în zona dealurilor și a podișurilor.

Unele alunecări de teren pot fi oprite prin împăduriri și plantații de pomi fructiferi.


Sursa: Gheorghe Teodorescu și Nicoleta Ionesci, Manual Geografie – Editura didactică și pedagogică

Lasă un comentariu