Pronumele personal. Cazurile, formele accentuate și formele neaccentuate

Sending
User Review
0 (0 votes)
Pronumele personal. Cazurile, formele accentuate și formele neaccentuate 1

Pronumele personal are aceleași funcții sintactice ca și substantivul căruia îi ține locul.

În exemplul:

El privește la mine, / eu îi arăt o carte.

cuvintele roșii țin locul unor substantive.

el, eu sunt în propoziție subiecte și stau în cazul nominativ; (la) mine are funcția sintactică de complement (determină verbul privește, răspunde la întrebarea la cine?) și este în cazul acuzativ;
îi are funcția sintactică de complement (determină verbul arăt, răspunde la întrebarea cui?) și este în cazul dativ.

În exemplele:

Colega mea ajută la rezolvarea unei probleme.
Ei i-a plăcut întotdeauna matematica.

pronumele are funcția sintactică de complement (determină verbul ajută) și stă în cazul acuzativ;
ei, i- au funcția sintactică de complement (determină verbul a plăcut) și stau în cazul dativ.

Observați că, în exemplele date, la cazurile acuzativ și dativ pronumele personal are forme duble: accentuate (mine, ei) și neaccentuate (mă, îi, i-).

Formele mine și ei se pot accentua în vorbire și, de aceea, se numesc forme accentuate, iar formele mă, îi, i- nu se accentuează în vorbire și, de aceea, se numesc neaccentuate.

Unele forme neaccentuate se pronunță și se scriu împreună cu un cuvânt aflat înainte sau după ele: să-ți spună, l-a văzut, i-a plăcut.

Formele accentuate ale pronumelui personal
Pronumele personal. Cazurile, formele accentuate și formele neaccentuate 2
Formele neaccentuate ale pronumelui personal
Pronumele personal. Cazurile, formele accentuate și formele neaccentuate 3

Formele neaccentuate și pierd pe ă atunci când se pronunță împreună cu cuvântul următor care începe cu o vocală: m-au chemat, v-a dat.

Pronumele personal își modifică forma după:

număr, gen și caz – ca substantivul
persoană – ca verbul

La perosoanele întâi și a doua, singular și plural, pronumele personal nu are forme pentru cazul genitiv. Aceste forme există doar la persoana a III-a, singular și plural:

Cartea ei este curată
Am luat creionul lui.

Determinând substantive, pronumele ei, lui sunt atribute.

Pronumele ei, lui, lor apar uneori precedate de articolul posesiv (genitival) al, a, ai, ale:

Cartea este a ei.
Creionul este al lui.

Vocativ are doar persoana a doua singular și plural, formele fiind identice cu ale nominativului:

Tu, băiete, cântă!
Voi, cei de acolo, veniți la noi!

La acuzativ, formele accentuate ale pronumelor personale sunt însoțite totdeauna de prepoziții:

Se îndreaptă spre ea.
Despre voi este vorba.
Cu tine și cu el am fost în excursie.
Ne-a chemat pe noi și pe ei.

Dânsul, dânsa, dânșii, dânsele sunt pronume personale de persoana a III-ea:

…cică aveam grozavă ciudă pe dânsa.
                                                    (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)


Sursa: Ana Dumitrescu, Vasile Teodorescu – Manual Limba Română

Lasă un comentariu