Tulpina. Alcătuirea tulpinii. Funcțiile tulpinii

Sending
User Review
0 (0 votes)
Tulpina. Alcătuirea tulpinii. Funcțiile tulpinii 1
Alcătuirea externă a tulpinii

La rapiță distingem tulpina principală în prelungirea rădăcinii principale și tulpini secundare sau ramuri așezate oblic pe tulpina principală. Tulpina principală este dreaptă, cu ramuri din ce în ce mai multe, mai subțiri și mai scurte spre vârf. Din loc în loc tulpina are niște umflături numite noduri, de care se prind frunzele. Porțiunea de tulpină dintre două noduri se numește întrenod. Întrenodurile sunt din ce în ce mai scurte către vârful tulpinii.

La subsuoara frunzelor observăm niște mici umflături numite muguri axilari, alcătuiți dintr-un ax scurt pe care înghesuite frunze tinere, strâns lipite una de alta. Pe dinafară mugurii au frunzulițe solzoase, tari. Din unii muguri iau naștere frunze, din alții rămurele cu frunze, iar din alții florile plantei. Mugurii din care se dezvoltă florile sunt mai umflați și se pot observa bine la pomii fructiferi: cireș, prun.

Vârful fraged al tulpinii este apărat de niște frunzulițe tinere, care se acoperă unele pe altele, formând mugurele terminal, prin care tulpina crește în lungime.

În afară de tulpini ierboase, se cunosc și tulpini lemnoase la arbori și arbuști. Trunchiul se continuă cu coroana, formată din totalitatea ramurilor cu frunzele. Tulpinile plantelor ierboase și ale celor lemnoase (arbori și arbuști) sunt ariene. La alte plante tulpinile trăiesc sub pământ și se numesc subpământene.

Alcătuirea internă a tulpinii

Pe o secțiune subțire de-a curmezișul unei tulpini tinere, veți observa: la exterior, un strat de celule strâns legate între ele – epiderma. Urmează scoarța, formată din numeroase straturi de celule: sub scoarță se găsesc vasele lemnoase și vasele liberiene, adunate în fascicule. Spre deosebire de rădăcină, fiecare fascicul este format din vase lemnoase spre interior și vase liberiene spre exterior. În mijlocul tulpinii este măduva, moale și albă.

Tulpina. Alcătuirea tulpinii. Funcțiile tulpinii 2
Funcțiile tulpinii

1. Tulpina susține frunzele, florile și fructele. Funcția aceasta o îndeplinește datorită unor fire tari și rezistente din lungul ei la care se adaugă vasele lemnoase, care dau tărie întregii tulpini. Ea se îndoaie în bătaia vântului, dar revine la poziția normală, când vântul încetează să mai bată.

2. Prin vasele lemnoase circulă continuu apa cu sărurile minerale (seva brută) până în frunze, iar prin vasele liberiene circulă hrana pregătită în frunze (seva elaborată) spre toate celelalte părți ale plantei. Circulația sevei brute poate fi ușor observată primăvara, când se taie vița de vie. La capetele corzilor tăiate se formează picături mari de apă. Se spune că „vița plânge”. „Lacrimile” viței nu sunt altceva decât apa absorbită de rădăcină în pământ.

3. La unele plante, ca: gulia, cartoful și stânjenelul, în tulpinile lor se depozitează substanțe de rezervă.

Temperatura lumina, apa, vântul etc. au o influență deosebită asupra tulpinii plantelor.

Temperatura. Dacă primăvara este rece, plantele cresc mai încet. Cum dă căldura, ele cresc uimitor de repede. Unele plante pot să crească la o temperatură mai scăzută (mazărea), altele la o temperatură mai ridicată (porumbul, pepenii, castraveții etc.).

Lumina are și ea o mare influență asupra plantelor. La lumina plantelor au o creștere normală, sunt verzi și viguroase, în timp ce la întuneric creșterea se face mai repede, dar plantele sunt lipsite de clorofilă și de vigoare. Plantele cresc mai repede noaptea decât ziua.

Vă puteți convinge de acest lucru, măsurând cât crește o plantă ziua și cât crește noaptea.

Plantele crescute la întuneric au tulpini lungi, subțiri, cu frunze slab dezvoltate și de culoare albă-gălbuie.

Plantele cresc mai repede atunci când în sol se găsește apa în cantități suficiente (75%-85%). Când în sol este mai multă sau mai puțină apă, creșterea este încetinită.

Vântul poate produce îndoirea, culcarea la pământ a plantelor ierboase, aplecarea ramurilor plantelor lemnoase în direcția spre care bate de obicei.


Sursă: Botanică, manual clasa a V-a – Prof. Alexandru Dabija, Prof. Aglala Ionel

Lasă un comentariu