Bacteriile

Sending
User Review
0 (0 votes)
Bacteriile 1

Bacteriile sunt cele mai mici microorganisme. Unele ating abia a mia parte dintr-un milimetru. Multă vreme au fost necunoscute tocmai din cauza micimii lor. Numai după ce s-a construit și perfecționat microscopul, omul a putut cunoaște bacteriile. Sunt răspândite pretutindeni: în aer, în apă, în pământ.

Forma și alcătuirea bacteriilor. Bacteriile au forme diferite. Unele sunt ca niște sfere mici și se numesc coci, altele au forma unor bastonașe, numite bacili, iar altele sunt ca niște firișoare răsucite, spirili etc. O bacterie este alcătuită dintr-o celulă.

Deci bacteria este o ființă unicelulară. La exterior prezintă o membrană subțire, iar în citoplasmă se află răspândită substanța nucleară; deci bacteriile nu au nucleu individualizat.

Hrănirea bacteriilor. Fiind lipsite de clorofilă bacteriile nu pot prepara singure hrana. Ele se hrănesc cu substanțe organice pe care le găsesc în locul unde trăiesc. Unele se hrănesc cu substanțe organice descompunând corpul plantelor și animalelor moarte. Aceste bacterii se numesc saprofide, cum sunt bacteriile care produc putrefacțiile. Altele se hrănesc cu substanțele organice din corpul plantelor și animalelor vii. Aceste bacterii se numesc parazite – bacterii producătoare de boli.

Înmulțirea bacteriilor. În condiții prielnice de viață (hrană, căldură, umezeală, întuneric) bacteriile se înmulțesc foarte repede, prin împărțirea lor în două jumătăți. Acest mod de înmulțire se numește diviziune. Bacteriile rezultate din diviziune cresc repede și după 20-30 minute se divid. Astfel, dintr-o bacterie iau naștere într-o zi sute de mii de bacterii.

Când condițiile de viață devin neprielnice (lipsă de hrană, uscăciune, lumină) citoplasma, pierzând o mare cantitate de apă se strânge luând forma sferică, se acoperă cu un înveliș gros apărător și bacteria se transformă în spor. Sporii sunt foarte rezistenți la uscăciune, la temperaturi scăzute și ridicate; suportă temperaturi ridicate (120°C) și foarte scăzute (-100°C). Ei sunt împrăștiați de vânt si, când ajung în condiții prielnice, sporii se transformă din nou în bacterii.

Importanța bacteriilor în natură. Deosebit de importante sunt bacteriile putrefacțiilor. Ele transformă plantele și animalele moarte în substanțe mai simple. Din această transformare rezultă gaze (dioxidul de carbon ș.a.), care se întorc în aer, și săruri minerale, care rămân în pământ. Dioxidul de carbon și sărurile minerale sunt consumate de plantele verzi și transformate în substanțe organice care intră în alcătuirea corpului lor. Astfel, datorită bacteriilor de putrefacție, substanțele din organismele moarte sunt folosite pentru formarea organismelor vii. Datorită acestor bacterii, materia circulă în natură.

Unele bacterii din sol, putând folosi azotul din aer, îmbogățesc solul în substanțe azotate.

Importanța bacteriilor pentru viața omului. Unele bacterii transformă vinul în oțet, altele produc înăcrirea laptelui, a varzei, a murăturilor. Altele se folosesc la prepararea iaurtului, brânzeturilor, la topirea inului și a cânepei.

Bacterii dăunătoare omului. Unele bacterii produc alterarea multor produse alimentare. Pentru a feri alimentele de alterare. acestea sunt uscate, sărate, afumate, înghețate etc. Prin aceste operații se creează condiții neprielnice înmulțirii bacteriilor.

Multe bacterii trăiesc în corpul omului, al animalelor și al plantelor, îmbolnăvindu-l de diferite boli (bacterii patogene). ca: difteria, tuberculoza etc.


Sursă: Botanică, manual clasa a V-a – Prof. Alexandru Dabija, Prof. Aglala Ionel

Lasă un comentariu