Etiopia

Etiopia

Așezare. Etiopia ocupă cea mai mare parte a Africii de nord-est, întinzându-se pe o suprafața de 1.127.127 km².

Până în anul 1974 această țară a fost un imperiu. În septembrie 1974, în urma unei revoluții populare, împăratul este îndepărtat. În 1976 a fost proclamată Etiopia Socialistă.

1. Relieful. Pe teritoriul Etiopiei se pot deosebi două mari forme de relief: una înaltă și masivă, cuprinsă între 2000 și 3000 m, alcătuită din Podișul Etiopiei, de origine vulcanică, ocupând cea mai mare parte a țării și alta mai joasă în părțile sud-estice.

Aceste două forme de relief sunt despărțite de o mare depresiune sub forma unei văi adânci, care constituie o prelungire spre nord a marelui șanț de prăbușire (tectonic) Abisinian. Podișul este presărat din loc în loc cu înălțimi de peste 4000 m. Văi adânci fragmentează podișul în mai multe porțiuni.

Bogățiile minerale. Subsolul Etiopiei este puțin cunoscut. Cercetările efectuate până în prezent au dus la descoperirea unor bogate zăcăminte de minereu de fier, aur, cupru, mangan, sulf și sare. S-au descoperit, de asemenea, cărbuni, însă de slabă calitate, și petrol.

Etiopia harta fizică și economică e-Pedia
Etiopia – harta fizic

2. Clima. De la arșița pustiului la „primăvara veșnică”. După așezarea geografică, Etiopia se află în zona subecuatorială. Relieful înalt, cât și vecinătatea Mării Roșii și a Oceanului Indian, determină o diferență a climei pe teritoriul Etiopiei. Astfel, pe țărmul Mării Roșii este o climă asemănătoare cu cea a Saharei – foarte caldă și secetoasă. În interiorul Podișului Etiopiei se întâlnește o zonare a climei pe altitudine, începând de la clima caldă și foarte umedă la poalele munților, până la clima temperată și rece pe vârful acestora. Capitala țării, Addis Abeba (2500 km), are o temperatură asemănătoare cu cea din timpul primăverii la noi. Se poate spune deci că în capitala Etiopiei domnește o primăvară, tot timpul anului.

3. Apele. Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată pe podișul înalt al Etiopiei, care primește mari cantități de precipitații. Aici își are izvorul Nilul Albastru. Regiunile joase deșertice sunt sărace în ape sau complet lipsite de ape curgătoare.

Dintre lacuri cel mai întins este Tana.

4. Vegetația și animalele. La fel ca și clima, vegetația este etajată în raport cu înălțimea. Astfel, în regiunile joase, cu precipitații puține, există o vegetație de stepă cu trecere spre deșert. Pe măsură ce altitudinea crește, apar ierburi mai bine dezvoltate. În masivul înalt etiopian apar toate zonele de vegetație, de la cea specifică zonei calde și umede, până la pășunea alpină. Etajul cel mai de jos, aflat între 600-1500 m, cuprinde o vegetație asemănătoare cu cea ecuatorială, al doilea de savană, iar al treilea etaj cuprinde o vegetație specifică zonei temperate. Lumea animală este caracteristică fiecăreia din zonele de vegetație amintite.

Populația (circa 73.750.000 de locuitori). Majoritatea populației o formează etiopienii, care trăiesc mai ales pe podișurile înalte, unde se află cea mai deasă populație. În afară de etiopieni se întâlnesc și câteva grupe de negri. Aceștia locuiesc mai ales în partea de sud-vest a Etiopiei. Majoritatea locuitorilor se ocupă cu cultivarea plantelor și creșterea vitelor.

Orașele mai importante sunt Addis Abeba, capitala țării, situată în centrul masivului muntos la 2550 m altitudine, Asmara și Massaua, port la Marea Roșie.

6. Economia. Agricultura este baza economiei țării. Principala cultură pentru export este cafeaua, după care urmează bumbacul și trestia de zahăr. Pentru consumul intern se cultivă cereale: orzul, grâul, de asemenea, sorgul, porumbul, orezul, inul și rapița.

Creșterea animalelor constituie o ocupație mult practicată în Etiopia. Se cresc cornute mari, cai, catâri, oi și capre.

Industria este axată pe extragerea bogățiilor subsolului.

Transporturile. Față de marea suprafață a țării, transporturile sunt slab dezvoltate. Lungimea căilor ferate nu depășește 5000 km.


Sursă: Editura Didactică și Pedagogică București, Geografie, manual clasa a VI-a – Prof. Bărgăuanu Petru, Prof. Sucitu Ion, Prof. Stoica Valentina

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: