Antonime. Ce sunt antonimele? Exemple de antonime

Antonimele

Antonimele sunt cuvintele care au înțelesuri opuse unul altuia (și forme diferite).

Exemplu:

a) …și descoperind un prag cu soare și tăcere… a intrat acolo.
          Vrăbiile făceau larmă subțire.

b) …surtuc croit dintr-unul al tatei și pălărie neagră de flăcău.
          Crida e o piatră albă.

c) Fănuță a intrat acolo.
      – Cei care știu să scrie să vie aici

Observați că în exemplul „a” substantivul tăcere se opune ca înțeles substantivului larmă; în exemplul „badjectivul neagră se opune ca înțeles adjectivului albă, iar în exemplul „cadverbul acolo, care arată depărtarea, se opune ca înțeles adverbului aici, care arată apropierea.

În limba română există, grupate perechi, în mod obișnuit:

– substantive antonime: – bunătate – răutate
                                                     – întuneric – lumină

– adjective antonime: – bun – rău
                                                – cald – rece

– verbe antonime: – vorbește – tace
                                        – coboară – urcă

– adverbe antonime: – înainte – înapoi
                                             – devreme – târziu
                                             – repede – încet

În crearea cuvintelor antonime un rol deosebit îl au:

– prefixele cu valoare negativă:
dis-: continuu – discontinuu
în-(im): – capabil – incapabil
                     – prudent – imprudent
ne-: atent – neatent

– prefixele:
des-(dez-): – împacheta – despacheta
                           – îngropa – dezgropa
în-(îm-): împovăra – despovăra

Nu sunt antonime unele perechi de cuvinte care, pe lângă deosebirile de sens, au și note comune:

bărbat – femeie
băiat – fată

altoit – pădureț
domestic – sălbatic


Sursa: Limba Română, Editura didactică și pedagogică București, 1984 – Mihaela Butoi, Gh. Constantinescu-Dobridor

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: