5 august 2020

Modul imperativ. Exemple

Modul imperativ. Exemple de verbe la modul imperativ

Modul imperativ este un mod personal predicativ al verbului care exprimă o poruncă (un ordin), un îndemn, un sfat, o rugăminte sau o urare.

Exemple de verbe la modul imperativ:

Citiți propozițiile și frazele următoare:
Pune bureții jos.
                    (Zaharia Stancu, Desculț)

Strângeți piatra lucitoare
Șerban Postelnicu… ascultă, gândește-te și răspunde numai la ce întreb.
Sapămi groapa din picior…
Rămâi sănătos, stăpânel…
                    (Tinerețe fără bătrânețe…)

Verbele:
pune – exprimă o poruncă (un ordin)
strângeți, ascultă, gândește-te, răspunde – exprimă un îndemn, un sfat
sapă – exprimă o rugăminte
rămâi (sănătoasă) – exprimă o urare

El are numai forme de persoana a II-a, singular și plural:

sg.pl.
cântă!cântați!
scrie!scrieți!
ia!luați!

Nu trebuie confundat cu formele de persoana a II-a, singular și plural, ale indicativului, cu care se aseamănă, dar de care se deosebește prin intonație.

Când exprimă o poruncă (un ordin) și este folosit singur, cu valoarea unei propoziții, după el apare semnul exclamării:

Taci!
Du-te!
Oprește-te!

Imperativul este un mod al adresării directe și se folosește frecvent în dialog:

a) însoțit deseori de un substantiv în vocativ, izolate prin virgulă:
Costel, nu te juca acolo!

b) urmat de pronume personale:
– în nominativ: Citește tu?
– în dativ (formă neaccentuată): Spune-mi!
– în acuzativ (formă accentuată): Cheamăl!
– în dativ și în acuzativ: Adumil imediat!; Spuneio acum!

Modul imperativ are două aspecte:
afirmativ: Ajunge, Moromete!
negativ: Nu fugi, c-o să-mi dai seamă!

Când sunt folosite singure, verbele la modul imperativ au, în propozițiile în care se află, funcția de predicat verbal:
Mergi încet!

Însoțite de un nume predicativ, ele formează cu acesta un predicat nominal, având calitatea de verbe copulative:
Fii atent!

Observații:

1. Trebuie să accentuăm corect formele de imperativ ale unor verbe:
fáceți, nu: făcéți
pùneți, nu: punéți
dùceți, nu: ducéți
scrieți, nu: scriéți

2. Nu trebuie confundate formele de persoana a II-a plural ale imperativului cu cele de persoana a II-a singular, urmate de pronumele personal -ți:
Scrieți următoarele propoziții! (imperativ, pers. a II-a, pl.)
Scrie-ți temele! (imperativ, pers. a II-a, sg.)


Sursa: Limba Română, Editura didactică și pedagogică București, 1984 – Modul imperativ – Mihaela Butoi, Gh. Constantinescu-Dobridor

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: