Pronumele negativ și adjectivul pronominal negativ

Pronumele negativ și adjectivul pronominal negativ

Pronumele negativ și adjectivul pronominal negativ

Pronumele negativ apare în propoziții negative înlocuind un substantiv și negând prezența acestuia.


Exemplu:

Ștefan și Matei s-au întâlnit într-o librărie. Nici unul nu cumpărase nici o carte.
– Ce dorești să cumperi? întrebă Matei.
Nimic, răspunde Ștefan. Dar tu?
– Eu aș dori să cumpăr această carte, dar nu am nici un ban la mine.
– N-ai găsit pe nimeni să te împrumute? Nu este nimic! Îți împrumut eu suma de care ai nevoie.

Explicații:

Propozițiile: Nici unul nu cumpărase nici o carte; Nimic; dar nu am nici un ban la mine; N-ai găsit pe nimeni; Nu este nimic sunt negative.

Dacă aceste propoziții ar fi afirmative, cuvintele nici unul, nimeni și nimic ar fi înlocuite de anumite substantive: nici unul prin Ștefan sau Matei; nimic prin o carte; nimeni prin un prieten (un cunoscut).

Deoarece înlocuiesc substantive, nici unul, nimeni și nimic sunt pronume negative.

Nimeni, care se opune pronumelui nehotărât cineva sau lui toți (toate), neagă nume de persoane, nimic nume de lucruri, iar nici unul (nici una), opuse lui unul (una), altul (alta), neagă atât nume de ființe, cât și nume de lucruri.

Unul venea, altul pleca. Acolo nu rămâne nici unul. Toți tăceau. Nu spunea nimeni nimic.

Fiind folosit numai în propoziții negative, pronumele negativ apare împreună cu adverbul negativ nu, care neagă, de fapt, predicatul.

Nu l-a văzut nimeni.
Nu mi-a cerut nimic.
Nici unul dintre ei nu fusese acolo.

În vorbire nimic rămâne totdeauna neschimbat, adică nu se declină, nimeni are forme diferite pentru genitiv și dativ:

Acest creion nu este al nimănui (genitiv).
Nimănui nu i-a părut rău (dativ).

Uneori, în vorbirea populară, apar și formele: nimica, nimenea, nimănuia, nerecomandabile în vorbirea îngrijită.

Nici unul (nici una) fiind compus din adverbul nici și pronumele nehotărât unul (una) se declină astfel: nici rămâne neschimbat la toate cazurile iar unul (una) se declină așa cum s-a arătat la pronumele nehotărât:

Nici unul dintre noi n-a fost de față (nominativ).
Părerea aceasta n-a fost a nici unuia dintre noi (genitiv).

Când însoțesc substantive, determinându-le, acestea își schimbă valoarea gramaticală devenind adjective negative.

Adjectivul negativ are forma nici un (nici o) și se află totdeauna înaintea substantivului determinat:

Nici un coleg nu era de față.
Nici o țară nu ne este mai scumpă ca România.

Ortografie:
Pronumele și adjectivele negative nici unul, nici una; nici un, nici o nu se scriu niciodată într-un singur cuvânt.

Vestea aceasta n-am comunicat-o nici unui elev.
Am aflat că această carte nu era a nici unei eleve.

Funcții sintactice:
Pronumele negative pot îndeplini diferite funcții sintactice:
a) subiect: N-a venit nimeni.
b) atribut: Nu s-a aprobat propunerea nici unuia.
c) complement indirect: Nimănui nu-i place să fie bolnav.
d) complement direct: N-am văzut pe nimeni.
e) complement circumstanțial: Cartea nu era la nici unul dintre cei prezenți.

Adjectivele negative au întotdeauna funcție de atribut: N-a lipsit nici o elevă.


Sursa: Ion Popescu – Limba Română, Editura didactică și pedagogică București 1988 – Pronumele negativ și adjectivul pronominal negativ

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: