Analiza stilistică

Analiza stilistică implică multe cunoștințe din domeniul foneticii, lexicului, gramaticii și stilisticii (disciplina care se ocupă, în mod special, de studierea stilului).

Stilul fiind felul propriu de a se exprima al unei persoane, ca și mijloacele pe care le folosește un scriitor sau un vorbitor pentru a obține anumite efecte de ordin artistic, cum este definit în general aceasta, analiza lui nu este simplă.

Efectele artistice se pot obține fie prin utilizarea anumitor particularități fonetice, lexicale sau morfologice, fie prin îmbinarea aparte a cuvintelor în propoziții și în fraze, fie prin abaterea de la regulile stricte ale sintaxei și chiar ale morfologiei.

Stilul diferă și după domeniul specific în care se folosește. Unul este stilul lucrărilor științifice sau de tehnică, altul cel folosit în documentele administrative, altul în presă și cu totul altul în operele beletristice. Chiar aici, stilul prozatorilor diferă de al poeților, al criticilor de al istoricilor literari.

Fiind un complex de fapte de limbă, stilul trebuie studiat ca atare. În consecință, în analiza sintactică este recomandabil să se țină seama de toate cunoștințele dobândite în domeniul foneticii, lexicului, morfologiei, sintaxei, precum și de noțiunile de teorie a literaturii învățate până acum.


Sursa: Ion Popescu – Limba Română-Gramatică, Editura didactică și pedagogică București 1984 – Analiza stilistică

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

%d blogeri au apreciat: