Realitate și închipuire în opera literară

Realitate și închipuire în opera literară

Opera literară este un mijloc important de cunoaștere a vieții, a realităților sociale, a oamenilor. Scriitorul însă nu copiază realitatea, ci îi modifică anumite date, schimbă unele situații, alege ceea ce este specific mai multor oameni și creează un tip reprezentativ pentru aceeași categorie umană. În aceeași măsură procedează și cu faptele sau întâmplările pe care le pune pe seama personajelor.

Unii oameni, deveniți personaje literare, au existat sau există în realitate, sub numele adevărat sau sub altul (Mircea cel Mare, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, N. Bălcescu, Nică, D-l Trandafir, Fefeleaga, Darie etc.). Faptele și întâmplările puse pe seama acestor personaje le-au aparținut sau nu le-au aparținut în totalitate lor; unele dintre ele au fost create de imaginația scriitorului, dar realizarea lor este posibilă. Chiar și literatura cu pronunțat caracter fantastic (basmul, legenda, balada etc.) pornește de la anumite fapte reale.

Rezultă că o astfel de operă literară prezintă întâmplări și fapte ale unor personaje reale sau imaginare, care emoționează și determină atitudine.


Sursa: Marin Toma – Limba Română-Lecturi literare, Editura didactică și pedagogică București 1989 – Realitate și închipuire în opera literară

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

%d blogeri au apreciat: