Europa. Relieful, așezarea și țărmurile

Europa. Relieful, așezarea și țărmurile

Europa se întinde pe o suprafață de 10.180.000 km². În nord, se deschide către Oceanul Arctic, în vest către Oceanul Atlantic, în sud către Marea Mediterană, iar în sud-est, Europa are deschidere la Marea Neagră.

Țărmurile sunt puternic crestate formând numeroase golfuri, peninsule și insule.

Partea nordică a Europei este scăldată de Marea Barents și Marea Albă care aparțin Oceanului Arctic.

Vestul continentului este udat de Oceanul Atlantic din care se diferențiază Marea Norvegiei, Marea Nordului, Marea Baltică și Marea Mânecii.

Marea Baltică pătrunde adânc în uscat printre Peninsula Iutlanda și Peninsula Scandinavică, ce mai întinsă dintre peninsulele Europei.

Tot în vestul continentului menționăm Insula Islanda și Arhipelagul Britanic.

Sudul Europei este scăldat de Marea Mediterană ce se leagă cu Marea Neagră prin strâmtorile Dardanele și Bosfor între care se intercalează Marea Marmara.

Din Marea Mediterană se diferențiază mările: Tireniană, Ionică, Adriatică și Egee despărțite de insule și peninsule.

Cele mai importante peninsule sunt: Peninsula Iberică, Peninsula Italică și Peninsula Balcanică.

Printre numeroasele insule cele mai mari sunt: Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia și Creta.

Marea Mediterană comunică prin Strâmtoarea Gibraltar cu Oceanul Atlantic și împreună cu Marea Neagră despart Europa de Africa și Asia.

Izolată, ca un lac uriaș, în sud-est se află Marea Caspică.

Relieful Europei

Relieful Europei

Europa dispune de un relief variat, format din câmpii, podișuri, munți tineri și munți bătrâni. Iar după originea lor pot fi: vulcanici și de încrețire.

Câmpia Europei se întinde de la Munții Pirinei și Oceanul Atlantic, până în Munții Ural și Marea Caspică.

În partea estică atinge proporții imense și este întreruptă de podișuri joase.

Masivele și podișurile vechi sunt rămășițe a două lanțuri muntoase diferite care străbăteau odinioară Europa, unul este Arhipelagul Britanic și Peninsula Scandinavică, altul de la Oceanul Atlantic, până la Marea Neagră.

Munții tineri se întind ca un arc uriaș de culmi și creste muntoase, mai mult peste partea centrală și sudică a continentului. În munții Alpi se află cel mai înalt vârf din Europa de Vest – Mont Blanc – 4810 m.

Între munții tineri se găsesc podișuri bine adăpostite și câmpii aluvionare.

Bazinul Mării Mediterane constituie o importantă arie seismică și vulcanică. Alți vulcani se întâlnesc și în Insula Islanda.

Resursele subsolului

Europa dispune de bogate rezerve de cărbuni superiori (Câmpia Europei de Est, Europei Centrale), minereuri de fier (Munții Scandinaviei, Munții Ural), bauxită (Europa Centrală și Europa Sudică), sulf (Peninsula Italică, Europa Centrală), metale neferoase, petrol și gaze naturale (regiunile Volgăi, Munții Ural, Munții Caucaz, România, Marea Nordului).

Clima Europei

Clima Europei este în general temperată, cu excepția părții nordice unde este zonă de climă rece.

Hidrografia europei

Hidrografia Europei este bogată, fiind alcătuită din râuri, fluvii, lacuri, ape subterane și ghețari, iar in jurul continentului se află diferite mări şi oceane.

Principalele fluvii sunt: Volga, Dunărea, Ural, Nipru, Don, Peciora, Nistru, Rin, Elba etc.

Principalele lacuri glaciare ale Europei: Ladoga, Onega, Vanem ş.a

Principalele bazine hidrografice ale Europei: Bazinul Mării Caspice, Bazinul Mării Negre, Bazinul Mării Mediterane, Bazinul Oceanului Atlantic, Bazinul Mării Nordului, Bazinul Mării Baltice, Bazinul Oceanului Arctic.

Flora și fauna

În Europa se găsește o mare diversitate de plante și animale care sunt dispuse succesiv. De la nord la sud se distig: zona de tundră, zona pădurilor de conifere, zona pădurilor de foioase, zona de stepă, zona mediteraneană, zona de vegetație montană.

Populația Europei

Populația Europei este de aproximativ 741.447.158. Densitatea populației pe continent este inegală datorită condițiilor naturale sau a particularităților istorice și de dezvoltare economică a diferitelor regiuni.


Sursa: Geografie VII – Editura didactică și pedagogică București 1986

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

%d blogeri au apreciat: