Olanda

Olanda

Olanda ocupă cea mai mare parte a Câmpiei Europei Apusene și se întinde pe o suprafață de 41.543 km². Este cunoscută ca „Țara morilor de vânt” și, ceea ce i se potrivește mai mult, „Țara polderelor”. Țărmurile sale sunt joase, nisipoase și deltaice. Ele au fost modificate datorită vastelor lucrări de îndiguiri și desecări.

Condiții naturale

Nu există alt loc în lume unde omul și natura să se fi înfruntat cu atâta înverșunare.

În timpul romanilor, în interiorul Olandei de astăzi era un lac numit Flevo. În secolul al XII-lea s-a unit cu marea, dând naștere Golfului Zuider (IJsselmeer).

Ani de ani, olandezii au luptat cu marea, construind diguri și smulgându-i, prin secarea apelor, terenuri numite poldere, pe care le-au transformat în pășuni și ogoare mănoase.

Deoarece o bună parte a teritoriului țării este sub nivelul mării, digurile sunt astfel construite ca să reziste presiunii valurilor și furtunilor.

Olanda este împânzită de canale ce curg mai sus de nivelul general al câmpiei. Numeroase hidrofoare mecanice și eoliene absorb surplusul de apă provenit din ploi și-l varsă în canale. Unele râuri sunt închise și deschise de ecluze care le reglementează cursul în timpul mareelor.

Cele mai importante resurse ale subsolului Olandei sunt zăcămintele de gaze naturale. Petrolul se găsește în cantități neîndestulătoare.

Clima Olandei este temperat-oceanică. Verile sunt răcoroase și iernile mai blânde. Cerul este adesea noros și cad multe precipitații aduse de vânturile de vest.

Fluviile sunt bogate în apă și se varsă în Marea Nordului prin estuare. Pe cursul lor inferior se ramifică în multe brațe. Ele sunt navigabile, iar la gurile lor s-au dezvoltat porturi mari.

Populația și principalele orașe din Olanda

Populația Olandei (aproximativ 17.282.000) este omogenă și vorbește o limbă germanică.

Orașele Olandei sunt renumite atât prin dezvoltarea lor economică și culturală, cât și prin monumentele de mare valoare artistică.

Cele mai importante orașe sunt: Amsterdam, capitala țării, centru al șlefuirii diamantelor și al unor industrii de mare finețe, Rotterdam, Utrecht, Eindhoven și altele.

Economia

Economia olandeză se bazează în mare măsură pe comerțul exterior și se remarcă prin relațiile industriale stabile, șomaj și inflație moderate, balanță comercială excedentară și rolul de important hub european de transport.

În anul 2014, exporturile au totalizat 432,5 miliarde de euro, cu 0,8% mai puțin decât în anul 2013. Olanda a fost pe locul II în anul 2011, având cele mai mari exporturi din Europa, după Germania, și este al cincilea mare exportator la nivel global. Aceasta se datorează în principal exporturilor de tranzit către alte țări europene. În acest sens, Olanda este cu adevărat poarta spre Europa pentru mai multe produse din alte regiuni.

Jumătate din exporturile olandeze sunt exporturi de tranzit. Prin Rotterdam, cel mai important port european, este tranzitat un volum de marfă de două ori mai mare decât în portul concurent Anvers, activitățile portuare contribuind anual cu aproximativ 10% la formarea PIB. Principalele mărfuri tranzitate sunt mașinile și echipamentele, produsele chimice, carburanții și produsele alimentare.

Odată cu creșterea gradului de integrare a piețelor financiare, sectorul olandez de profil a reacționat prompt și dinamic și și-a diversificat oferta de servicii, băncile olandeze fiind o prezență activă pe piața internațională. Patru dintre băncile olandeze sunt cotate între primele 60 de instituții bancare din lume: ABN AMRO, ING Groep, Rabobank și Fortis.

Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume. În condițiile arătate, rezultatele agriculturii olandeze s-au obținut datorită cultivării intensive a terenurilor arabile și a unei specializări foarte accentuate în sectorul creșterii vitelor și a horticulturii. Din suprafața totală de 2.215.000 ha utilizate în agricultură, pășunile ocupă 62%, pământul arabil 33% și grădinăritul 5% (dintre care 7.100 ha culturile de seră). Aceeași atenție este acordată creșterii păsărilor, Olanda fiind cea mai mare exportatoare de ouă de pe piața mondială. Culturile cerealiere (grâu, orz, secară, ovăz) ocupă o suprafață redusă (circa 3/5 din suprafața terenurilor agricole) și nu acoperă consumul intern. În schimb, culturile de sfeclă de zahăr satisfac în întregime consumul intern.

Căile de comunicații

Olanda dispune de o rețea densă de căi ferate și șosele moderne. Alături de ele, fluviile și canalele măresc capacitatea de transporturi și comunicații interne.

Olanda dispune de o importantă flotă comercială maritimă.


Sursa: Manual Geografie VII – Editura didactică și pedagogică București 1986 – Olanda / Wikipedia

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

%d blogeri au apreciat: